Reforma reprezintă un pachet salarial fix, stabilit de stat, inițial fără taxe, iar ulterior cu un minim de taxe, prevăzut pentru munca part-time de cel puțin 20 de ore pe săptămână.
Ideea de mini-job a apărut în Germania, în 2003, în cadrul unor reforme complexe cunoscute ca Reformele Harz II de revitalizare a economiei. Aceasta viza persoanele vulnerabile - în mare parte studenți, migranți și pensionari - care munceau la negru, urmând să le ajute să-și declare veniturile neoficiale.
Deputata Mariana Lucrețeanu a spus Europei Libere că s-a inspirat de la modelul german, întrucât a locuit acolo 10 ani și a văzut la modul practic cum funcționează. Ea susține că piața muncii din Republica Moldova are o legislație rigidă și necesită alternative moderne, reforme care să se alinieze la nevoile actuale ale cetățenilor.
Deputata PAS, Mariana Lucrețeanu (în centru), prezintă proiectul de lege despre mini-joburi.
„Timp de 30 de ani lucrurile nu s-au mișcat prea mult în R. Moldova, iar acest mecanism ar permite angajatorilor care se plâng constant de lipsa specialiștilor să folosească forța de muncă internă”, a spus Mariana Lucrețeanu.
Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, eligibili pentru un „mini-job” ar fi circa o sută de mii de pensionari cu vârsta cuprinsă între 65-75 de ani și cam tot atâția studenți. Totuși, deputata crede că potențialii beneficiari ar fi 10.000-20.000 de mii de tineri, care ar putea beneficia de un salariu de 4500 de lei pe lună, pentru munca part-time, iar după 18 luni ar putea trece la o altă formă de angajare.
Unii tineri prezenți la discuții au exprimat îngrijorarea că salariul pentru un mini-job ar fi prea mic, iar unii angajatori ar putea profita de asta.
„Este prea puțin, trebuie să ai cel puțin câteva mini-joburi ca să aduni 9000 de lei pe lună, nu sunt salarii competitive nici pentru studenți, dacă e să ne uităm la cheltuieli”, a spus Roman Andriiv, de la Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă.
Tineri participanți la discuțiile publice din Parlament.
Reprezentanți ai mediului academic susțin inițiativa, dar spun că studenții ar trebui să muncească după ore. Temerea lor este că unii ar putea folosi mini-joburile ca scuză pentru a lipsi de la ore.
Pe de altă parte, autoarea proiectului, deputata Mariana Lucrețeanu spune că dacă studiile ar fi atractive această problemă ar dispărea. Potrivit ei, majoritatea studenților, a elevilor cu vârsta de peste 18 ani, dar și a pensionarilor care lucrează primesc bani în plic și nu pot să-și justifice veniturile, iar piața muncii nu ar susține accelerarea creșterii economice și dezvoltarea mediului de afaceri.
Te-ar putea interesa și reportajul de la școala profesională nr. 5 din Bălți, unde este implementat învățământul dual:
Your browser doesn’t support HTML5
Învață și lucrează în același timp. „Învățământul dual este viitorul școlilor profesionale”
Vorbind despre riscuri, Mariana Lucrețeanu a menționat că angajatorii ar putea face abuz de acest pachet salarial fără taxe, de aceea reforma va prevedea angajarea temporară, nu mai mult de 18 luni în regim part-time, sub 20 de ore pe săptămână.
Deputata susține că mai urmează câteva runde de discuții cu autoritățile, mediul de afaceri, cel universitar și cu reprezentați ai învățământului profesional tehnic. De asemenea, va fi realizat și un studiu de fezabilitate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te