Cât de credibile sunt promisiunile candidaților la prezidențiale?

Unii le condiționează cu trecerea de la sistemul de guvernare parlamentar la cel prezidențial. Iar alții fac promisiuni fără a le justifica financiar şi care depășesc responsabilitățile şi capacitățile Președinției.

Cât de credibile sunt promisiunile candidaților la prezidențiale?

Sunt doar câteva concluzii ale experților Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT care a lansat marţi pe platforma alegeri.md o pagină dedicată scrutinul prezidențial din 1 noiembrie cu informații actualizate despre candidații înscriși în cursă, cheltuielile lor de campanie, neregulile electorale şi alte evoluții din campanie.

Analizând platformele electorale ale celor opt pretendenți la fotoliul prezidențial directorul executiv al ADEPT Igor Boţan a ajuns la concluzia că doar Tudor Deliu înaintat de PLDM şi-a racordat promisiunile electorale cu competențele pe care le oferă Constituția șefului statului. Această abordare pragmatică este oarecum firească, dar nu neapărat convingătoare pentru alegătorul moldovean care se lasă deseori ademenit de promisiuni mai generoase, sugerează expertul:

„Un astfel de candidat este privit ca unul care nu are o viziune globală pentru R. Moldova.”

Alţi trei concurenţi, şi e vorba de președintele Igor Dodon, lidera PAS Maia Sandu şi candidatul Platformei DA Andrei Năstase, demonstrează că au viziune, dar fac promisiuni improprii atribuțiilor şefului statului, condiţionând onorarea lor, în cazul lui Dodon, cu trecerea la republică prezidențială, precizează Igor Boţan:

„Fac promisiuni care depăşesc cu mult atribuţiile lor, dar ei vin cu acest îndemn că avem o situaţie, dar putem să o schimbăm fie prin modificarea Constituţiei, fie prin recunoașterea mea ca lider naţional care lucrează ca muzicantul cu camertonul – a dat tonul şi toţi se pliază pe această platformă pe care o oferă ei.”

Programele electorale ale candidaţilor unionişti – Dorin Chirtoacă al Blocului Unirea şi Octavian Ţîcu înaintat de PUN – se pliază pe dezideratul lor că R. Moldova îşi poate soluționa problemele doar prin unirea cu România. Candidatul Partidului Nostru Renato Usatîi pune accent pe problemele de interes major pentru cetăţeni, între care lupta cu corupţi şi reformarea instituțiilor de drept. Iar programul electoral al candidatei Partidului Şor Violeta Ivanov este rezumat de Igor Boţan ca o încercare de a extinde Orheiul pe tot teritoriul republicii:

„Cum? De unde bani, resurse? Care e viziunea? Cum ar trebui R. Moldova să se poziţioneze faţă de UE sau Uniunea Eurasiatică? Nu există astfel de explicaţii.”

Centrul analitic independent Expert-Grup care a analizat recent promisiunile economice şi sociale ale concurenților înscriși în cursa prezidențială a ajuns la concluzia că marea majoritate din ele nu sunt fezabile din punct de vedere financiar, deci imposibil de onorat, cum ar fi majorări de pensii, salarii sau alocaţii sociale. Iar una din observaţiile directorul executiv al Centrului Expert Grup Adrian Lupuşor este că deşi sunt darnici în promisiuni populiste şi fanteziste, majoritatea candidaţilor nu spun de unde vor găsi banii necesare pentru a-şi onora făgăduielile:

„Unii candidaţi au venit cu promisiuni care sunt estimate la zeci şi chiar peste 100 de miliarde de lei pentru tot mandatul prezidențial cu impact bugetar enorm. Multe promisiuni riscă să inducă în colaps sistemul finanţelor publice. Până la urmă populația va fi cea care va plăti nota de plată pentru aceste promisiuni făcute în mod populist, dacă acestea în general vor fi implementate.”

Deși multe dintre promisiunile candidaților par să nu aibă acoperire financiară, majoritatea dintre concurenţi cheltuie mii sau chiar milioane de lei pentru a-şi populariza ofertele în rândul alegătorilor, fie prin publicitate electorală, materiale proporționale, fie la întrunirile cu votanţii. Din cele mai recente rapoarte financiare depuse la Comisia Electorală Centrală rezultă că Renato Usatîi candidatul Partidului Nostru este lider la capitolul cheltuieli de campanie, cota lor depășește șase milioane de lei aproape dublu cât au cheltuit ceilalți candidați luați la un loc.

Doi dintre candidați, Violeta Ivanov și Dorin Chirtoacă, nu și-au deschis cont bancar prin care să-și finanțeze campaniile electorale, raportând zero cheltuieli. În cazul candidatei Partidului Şor este vorba de refuzul băncilor comerciale de a deschide cont bancar, iar în cazul candidatului Blocului Unirea motivul nu este cunoscut. Potrivit legislației, cei doi pot desfășura doar activități de campanie ce nu implică cheltuieli financiare, la modul practic, susțin experții, cheltuieli se fac fără a fi însă raportate corespunzător. Cel mai recent raport de monitorizare a campaniei al Asociaţiei Promo-LEX constata ca şi ceilalți șase candidați care au conturi bancare pentru fondul electoral nu raportează toate cheltuielile de campanie, ci doar o parte din ele.