Linkuri accesibilitate

Pregătiri de alegeri: exerciții militare și căldură pentru populație


Exercițiile militare continuă în stânga Nistrului

Din sumar:

Deșeuri periculoase evacuate din regiunea transnistreană cu susținerea OSCE și a Poloniei. Continuă disputele cu privire la accesul alegătorilor transnistreni la secțiile de votare de pe malul drept, la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Uniunea Europeană a anunțat că va aloca aproape jumătate de milion de euro pentru a restaura zece monumente arhitecturale de pe ambele maluri ale Nistrului. Și două picturi murale realizate de tineri de pe cele două maluri ale Nistrului, ca metodă de depășire a stereotipurilor în tematica transnistreană.

Pregătiri de alegeri: exerciții militare și căldură pentru populație
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Săptămâna trecută, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a avut întâlniri, separat, cu negociatorii-șefi de la Chişinău și Tiraspol. Comunicatul biroului de reintegrare de la Chişinău anunță că printre subiectele abordate au fost situația posturilor ilegale din Zona de Securitate și impactul acestora asupra liberii circulații, organizarea și desfășurarea scrutinului electoral, dar și infrastructura acestora.

Claus Neukirch. șeful misiunii OSCE în Moldova
Claus Neukirch. șeful misiunii OSCE în Moldova

Chişinău a revenit și asupra subiectului încălcării drepturilor omului de către administrația transnistreană, inclusiv în cazul răpiri de către forțele transnistrene a patru cetățeni ai Republica Moldova, acum două săptămâni. Tiraspolul, pe de altă parte, continuă să insiste că posturile suplimentare de control instalate în martie au un rol strict sanitar, de prevenire a răspândirii epidemiei, și nu împiedică circulația persoanelor. Tiraspolul a cerut, de asemenea, organizarea unei întâlniri în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană, cerere formulată anterior și de reprezentanții Federaţiei Ruse.

Școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului și municipiul Bender și-au îmbunătățit condițiile de studii, din contul Programului activităților pentru reintegrarea țării finanțat de guvernul de la Chişinău. Fiecare din cele opt instituții au primit câte 100 de mii de lei, din care au fost cumpărate bănci, calculatoare, table interactive și alte echipamente, anunță un comunicat al Biroului de reintegrare de la Chişinău. Programul activităților pentru reintegrarea țării alocă anual câte 15 milioane lei pentru proiecte de susținere a unor inițiative din Zona de Securitate pe de Nistru.

În acest an, în primele nouă luni, exporturile întreprinderilor transnistrene au scăzut cu 8 la sută, iar importurile – cu peste 15 la sută, din cauza crizei sanitare globale. Potrivit datelor Băncii centrale de la Tiraspol, exporturile regiunii transnistrene au fost de 447 milioane dolari, iar importurile – de 764 milioane dolari. În același timp, livrările de curent electric au crescut cu peste 10 la sută față de anul trecut. Singurul consumator al curentului electric produs în regiunea transnistreană, pe lângă piața locală, este malul drept al Republicii Moldova. Chişinăul a sistat contractele pentru curent electric pe care le-a avut anterior cu Ucraina și cumpără electricitate de la centrala electrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană, proprietate a concernului rus RAO ES.

Exercițiile militare continuă în stânga Nistrului, chiar și în condițiile extinderii epidemiei de Covid-19. Militarii în termen înrolați în așa-zisa armată transnistreană au dat normativele pentru pregătirea fizică și militară, inclusiv la tragerea la țintă cu pistoale automate de tip Kalașnikov.

Iar militarii Grupului operativ de trupe ruse, dislocat în stânga Nistrului, au exersat acțiunile în caz de atac terorist asupra unei bănci, cu luare de ostatici. Exerciții militare au loc săptămânal în regiunea transnistreană. Administrația de la Tiraspol pune un accent mare pe echiparea armatei și pregătirea militară a populației. „Suntem capabili să ne apărăm”, a declarat recent liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, citat de presa din regiune.

Rusia spune că a pus-o pe lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, pe lista celor mai căutate persoane, după ce regimul autoritar de la Minsk a pretins că Tihanovskaia a cerut răsturnarea ordinii constituționale în Belarus. Presa rusească a citat vineri ministerul rus de interne cu declarația că măsura a fost luată în conformitate cu înțelegerile regionale convenite în cadrul uniunii dintre Rusia și Belarus. Lukașenko s-a declarat învingător în alegerile prezidențiale din 9 august, dar opoziția și cea mai mare parte a societății belaruse spun că scrutinul a fost falsificat, și cer demisia lui Lukașenko în ample demonstrații de protest reprimate cu brutalitate de poliție. În 12 octombrie Uniunea Europeană l-a pus pe liderul autoritar de la Minsk pe lista ei de sancțiuni.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor oficialități apropiate liderului rus Vladimir Putin pentru otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi în luna august. Kremlinul a condamnat sancțiunile, spunând că sunt o măsură deliberată și neprietenoasă, și a promis să riposteze. În ciuda faptului că Marea Britanie a părăsit UE, Londra se coordonează cu blocul comunitar în privința sancțiunilor, în parte pentru a evita ca acei care sunt sancționați să-și mute bunurile, au declarat surse diplomatice citate de agenția Reuters.

Criza provocată de pandemia de coronavirus ar putea lăsa „urme adânci în economia mondială”, a avertizat joi Fondul Monetar Internațional care estimează că anul acesta economia mondială va scădea cu 4,4% - un procent fără precedent de la Marea Depresie din 1930. Reuniunea de joi a miniștrilor de finanțe din țările membre în FMI s-a încheiat cu adoptarea unei declarații în care se cere guvernelor să sprijine masiv economiile naționale pentru a diminua efectele pandemiei.

***

Peste 17 tone de pesticide au fost evacuate săptămâna trecută din regiunea transnistreană de compania poloneză Geocoma, un proiect susținut de Misiunea OSCE în Republica Moldova. Produsul chimic, folosit în perioada sovietică în calitate de îngrășământ, a fost evacuat cu două camioane de pe teritoriul unui combinat de conserve abandonat din Grigoriopol. Acolo, substanța periculoasă era depozitată în aer liber. Compania poloneză s-a angajată să evalueze pe parcursul anului viitor din regiunea transnistreană încă 405 tone de pesticide, care vor fi transportate pentru reutilizare la întreprinderi specializare din Uniunea Europeană.

În regiunea transnistreană au rămas din perioada sovietică în jur de 600 de tone de pesticide, iar capacități pentru a prelucra și neutraliza aceste substanțe nu există. „Sunt deșeuri din clasa 1 și 2 de nocivitate, care prezintă un mare pericol pentru sol, pentru apele subterane și pentru oamenii din zonă”, a declarat reprezentanta serviciului ecologic din regiunea transnistreană, Olga Kokicikova, citată de corespondentul nostru la Tiraspol.

Acesta mai transmite că în stânga Nistrului este în plină desfășurare campania electorală pentru alegerile legislative, generale și locale, care vor avea loc pe 29 noiembrie. În cadrul acestui scrutin vor fi aleși membrii legislativului regiunii, Sovietul suprem, și membrii consiliilor locale. Ca măsuri sanitare, comisia electorală de la Tiraspol a decis că nu doar membrii comisiilor electorale și observatorii, dar și fiecare alegător care va veni la secția de vot, vor primi câte o mască și mănuși de protecție, iar spațiile și suprafețele vor fi dezinfectate cu regularitate. În pregătirea acestor alegeri, în această perioadă are loc înregistrarea candidaților. Nu este de așteptat ca scrutinul să aducă mari surprize – marea majoritate a candidaților înregistrați sunt membri ai partidului Obnovlenie, care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste.

Corespondentul nostru mai transmite că în plina campanie electorală, administrația transnistreană a decis să dea căldură cu mult mai devreme decât în ceilalți ani, chiar dacă săptămâna trecută temperatura de afară a depășit 20 de grade în timpul zilei. Oamenii nu uită că vor trebui să plătească din buzunarul lor acest cadou electoral – facturile însă vor veni deja după alegeri. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au discutat subiectul cu oamenii întâlniți în stradă:

Vox:

Noi suntem doar niște oameni și nimic nu depinde de noi…

- Mie mi se pare că e prea devreme. Eventual, obiectele sociale să le fi conectat la căldură… Dar în rest, încă nu e atât de frig. De luni au promis răcirea vremii, dar o săptămână întreagă înainte de asta nu cred că aveam nevoie de căldură. Și așa plătim mult, inclusiv noi, pensionarii…

- Mie mi-e foarte cald… Poate că cei care au copii mici aveau nevoie de căldură.

- Zilele următoare promit răcirea vremii, până la 4 grade. Așa că e devreme.

- Eu cred că este devreme pentru căldură. Probabil celor de la putere li-i frig. Dar afară e soare, nu e rece deloc. Dar pe noi nimeni nu ne jelește și vom plăti pentru tot.

- Evident că era nevoie de căldură, ca oameni să nu înghețe, în principal copiii. De fapt, totul depinde de cei de la putere, nu de noi. Noi suntem doar niște oameni și nimic nu depinde de noi…

- Evident că e prea devreme pentru căldură în blocuri – așa se face totul la noi, fără cap. Sfătuitori sunt mulți pe lângă putere, dar tot degeaba…

***

La Chişinău continuă discuțiile privind secțiile de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Administrația de la Tiraspol a anunțat că va face o derogare de la regimul strict de carantină impus locuitorilor regiunii încă din luna martie pentru a le permite să meargă să voteze pe malul drept al Nistrului la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 1 noiembrie. La scurt timp după acest anunț, Comisia electorală Centrală de la Chişinău a decis că va deschide pentru alegătorii transnistreni 42 de secții de votare în 22 de localități situate de-a lungul Nistrului, și în municipiile Chişinău și Bălți, iar Biroul de reintegrare din cadrul Guvernului a anunțat că în stânga Nistrului ar locui 247,6 mii de cetățeni moldoveni cu drept de vot.

Însă autoritățile locale din mai multe localități, printre care și Consiliul orășenesc Rezina, au invocat îngrijorări legate de pandemia de coronavirs. Consiliul orășenesc Rezina a refuzat cererea Comisiei Electorale Centrale de a oferi spații publice pentru trei secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului și a acceptat doar una, spunând că în celelalte nu va putea asigura un acces fluid al alegătorilor și evitarea aglomerației. Ziarul de Gardă a relatat că refuzuri similare au fost exprimate de satele Răscăieți și Gura Bâcului.

Opoziția pro-europeană și-a exprimat îngrijorarea că secțiile pentru alegătorii din regiunea transnistreană, cele mai numeroase de după războiul din 1992, pot fi folosite pentru aducerea organizată a alegătorilor la vot, după ce asemenea cazuri au fost semnalate în timpul alegerilor parlamentare din 2019.

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, chiar a contestat în instanța de judecată decizia CEC de deschidere a celor 42 de secții de votare, considerând că este un număr prea mare care l-ar avantaja pe președintele Igor Dodon.

Săptămâna trecută Curtea Supremă de Justiție a respins plângerea lui Andrei Năstase. Năstase nu ar fi reușit să demonstreze de ce trebuie deschise mai puține secții de votare.

În consecință, CEC a considerat că problema secțiilor destinate transnistrenilor este „ca și rezolvată”, nu și unele primării, inclusiv, cum spuneam mai sus, la Rezina. Are detalii, Liliana Barbaroșie:

Сonsiliul orășenesc Rezina a mai spus o dată un „nu” răspicat deciziei autorităților centrale de a deschide în localitatea lor patru secții de votare destinate locuitorii din stânga Nistrului, autoritatea electorală a mai obligat o dată, deja prin intermediul oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de stat, consiliul local să-și schimbe decizia, iar consiliul local, care se întrunește din nou lunea viitoare, se pregătește, dimpotrivă, să-și reconfirme, încă o dată - a treia la număr - decizia luată de la bun început.

Cu toate acestea, Rodica Sârbu, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, ne-a spus astăzi că, din perspectiva autorității electorale, disputa este ca și epuizată și nu altfel decât în favoarea opțiunii CEC.

„CEC a decis deschiderea acestor secții de votare coordonând aceste propuneri cu Biroul de reintegrare. Codul electoral prevede că primăriile oferă birourilor electorale informații și sprijin necesar, prin urmare contribuția primăriilor ține de asistența logistică. De aceea, în cazul în care autoritățile locale de nivelul I, și aici este vorba despre primării sau consilii locale, nu au putut să ne ofere acest sprijin, CEC a apelat la consiliile raioanele, care ne-au pus la dispoziție sedii ale instituțiilor pe care le gestionează. Ceea ce înseamnă că noi vedem problema ca și rezolvată”, ne-a spus șefa serviciului de presă al CEC, Rodica Sârbu.

Unde să-i bagi într-o încăpere, pe timp de pandemie și cine își asumă consecințele nefaste?

Tudor Iașcenco, directorul săptămânalului „Cuvântul” din Rezina, ne-a povestit totuși ce argumente scot în față acei aleși locali din oraș care spun că o singură secție de votare destinată alegătorilor din Râbnița, localitatea transnistreană pentru care se pregătesc aceste secții, este mai mult decât suficient. „Tradițional, în Rezina era o singură secție de votare pentru cei din partea stângă și veneau câteva sute de persoane. În 2016 și 2019, când au fost aduși în mod organizat, au fost câteva mii și mare îmbulzeală și nevoie. Acum, se preconizează să se deschidă patru secții, toate în palatul de cultură, cu aceeași intrare-ieșirea. Și dacă ei preconizează să vină câte 2 mii pe secție, dacă sunt patru, vor fi vreo 8 mii de persoane – unde să-i bagi într-o încăpere, pe timp de pandemie și cine își asumă consecințele nefaste?”

Orașul Rezina este doar una dintr-o listă de vreo cinci localități în care autoritățile locale s-au opus la ceea ce au considerat a fi un număr prea mare de secții de vot destinate alegătorilor din stânga Nistrului. Pandemia, care s-a invocat în mod special, pare a fi totuși doar unul din motive, așa cum ne-au spus doi parlamentari de opoziție, Sergiu Litvinenco de la PAS și Dinu Plîngău de la Platforma DA.

„Am discutat cu consilierii noștri și sunt trei motive: pandemia, securitatea – pentru că oamenii spun că atunci când transnistrenii au băgat restricții de circulație pe fundal de pandemie, autoritățile noastre au oferit foarte multă informație cu character personal celor de acolo, de unde s-au și luat arestările recente – și evident că oamenii sunt nemulțumiți pentru că acei alegători vin și primesc bani pentru vot”, spune Dinu Plîngău.

„Sigur că politic tot avem o problemă, întrucât credem că e un vot viciat și e inadmisibil să se repete situația în care mii de oameni vor fi aduși plătit ca să voteze.”

Dinu Plîngău
Dinu Plîngău

În general opoziția crede că urmare a unor înțelegeri de culise cu lideri ruși și transnistreni, Igor Dodon s-ar pregăti „să cumpere” votul cetățenilor din stânga Nistrului, de asta ar avea nevoie de cât mai multe secții de votare pentru ei.

Argumentul formal pe care îl scoate totuși în față opoziția și care vizează direct Comisia Electorală Centrală e că aceasta nu ar fi avut motive atunci când a dispus deschiderea la scrutinul prezidențial actual a tocmai 42 de secții de votare destinate transnistrenilor, în condițiile în care doar în jur de o sută de cetățeni din regiune își semnalaseră dorința de a se prezenta la scrutin, prin mecanismul de înregistrări prealabile.

Alegătorii din aceste localități sunt destul de stresați și sunt înregistrate chiar chemări la violență, de aceea este necesară o detensionare a situației...

Până acum, autoritatea electorală nu a dat un răspuns plauzibil acestui gen de reproșuri, iar Asociația Promo-LEX, care în acest subiect împărtășește părerea opoziției, a spus azi, urmare a unei ordinare monitorizări: „Administrațiile publice locale, alegătorii din aceste localități sunt destul de stresați și sunt înregistrate chiar chemări la violență, de aceea este necesară o detensionare a situației”, a spus Pavel Postică, expertul electoral al Promo-LEX.

Pavel Postică, expertul electoral al Promo-LEX
Pavel Postică, expertul electoral al Promo-LEX

Îngrijorări în legătură cu votul alegătorilor din stânga Nistrului la prezidențiale, după suspiciunile că la alegerile precedente, cele parlamentare din 2019, mulți dintre ei au fost aduși organizat la urne, a exprimat recent, într-un interviu în presă, și ambasadorul american la Chișinău, Dereck Hogan. La scurt timp, spusele diplomatului au fost criticate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ceea ce arată aparent cât de importantă este tema în actualul scrutin prezidențial.

***

Uniunea Europeană a anunțat că va aloca aproape jumătate de milion de euro pentru a restaura zece monumente arhitecturale de pe ambele maluri ale Nistrului. Vor fi reconstruite o biserică și o sinagogă din Rașcov, Camenca, câte o moară de vânt la Gaidar, Găgăuzia, și una de apă la Beloci, Râbnița, dar și turnul de apă de la Șoldănești. De un grant de aproximativ 40 de mii de euro va beneficia și studioul Moldova Film pentru digitalizarea și conservarea desenelor animate din fondul național. Proiectele au fost selectate în urma votului dat de un juriu de experți, dar și a cetățenilor, dintr-un total de peste 240 de propuneri. Valentina Basiul are detalii:

Anunțul cu lista proiectelor câștigătoare a fost întâmpinat cu entuziasm de administrațiile primăriilor sau a instituțiilor publice implicate. Resursele oferite de la bugetul de stat au fost prea puține în ultimele decenii pentru a fi folosite la stoparea degradării unor monumente istorice și arhitecturale, darămite pentru restaurarea lor riguroasă. Banii disponibili erau focusați spre necesități stringente, de genul aprovizionarea cu apă, drumuri, canalizare, necesități elementare care pentru mulți cetățeni au rămas încă la capitolul planuri de viitor, recunoaște primarul din Șoldănești, Alexandru Tinică.

E un simbol pentru noi

Edilul mulțumește Uniunii Europene pentru că vechiul turn de apă de lângă calea ferată și care mai este funcțional va fi salvat, ba mai mult, spune el, va deveni un centru de atracție pentru urbe. Aici va fi amenajat din sursele primăriei un parc, iar în interior va exista un muzeu comun al apei și al căilor ferate, dezvăluie Alexandru Tinică din planurile sale. „E un simbol pentru noi. Nouă ne-a părut foarte bine că atunci când făceam proiectul am vorbit cu multă lume de la calea ferată și care-și aduce aminte cum folosea apa de la turn. Căci veneau aici și se alimentau și locomotivele de la Râbnița, de la Slobotka, de la Bălți. Era așa un centru unde se adunau feroviarii din toată zona asta. Noi avem de reconstrucție și în interior ca el să funcționeze ca apeduct și în exterior ca să-l facem ca un obiect istoric-cultural modern”.

În cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii, la Rașcov, Camenca, de peste Nistru, vor fi restaurate simultan două monumente: o sinagogă și o biserică ortodoxă, ambele au rămas numai cu pereții fostelor edificii. În comună se află o biserică romano-catolică. Datorită peisajului și amestecului de culturi, Rașcovul deja este un punct de atracție turistică. Șeful administrației locale, Oleg Berșadski, se arată convins că granturile câștigate de la UE va fi un prim pas necesar în salvarea și conservarea monumentelor. „Mulți ani am sperat că aceste obiective vor fi restaurate. Asta e totuși istoria satului nostru și numai a satului, dar a regiunii în întregime, putem spune. Asta deoarece aceste monumente au o valoare istorică, îndeosebi sinagoga despre care se spune că, în regiunea noastră, în componența Moldovei, s-a născut mișcarea hasidism. Altă treabă e că din aceste fonduri oferite se va putea face foarte puțin. Sunt convins că e doar începutul restaurării, iar dacă există un început, obligatoriu va fi și un sfârșit”.

Oleg Berșadski, șeful administrației de la Rașcov, mai speră ca organizațiile evreiești se vor activiza și vor contribui la renașterea vechii sinagogi. În ceea ce privește biserica ortodoxă, despre care afirmă că ar exista de la mijlocul secolului al XVII-a, el spune că sunt necesare multe alte granturi pentru restaurare. Oleg Berșadski însă este motivat ca împreună cu alți cetățeni să înregistreze un ONG și să participe și la alte concursuri de granturi, singura salvare a patrimoniului văzută de el.

Contribuția de aproximativ 40 mii de euro oferită de UE este ca un prim pas de conservare și restaurare și a fondului cinematografic văzut de directorul Moldova Film, Sandu Vasilache. Vor fi digitalizate întâi cele mai importante pelicule de animație și cele care necesită intervenție imediată. Managerul instituției spune că datorită partenerilor externi, în special europeni și americani, ideea digitalizării producțiilor vechi devine realitate, idee care până nu demult părea aproape utopică.

Va fi o primă etapă, dar totuși o etapă foarte importantă. Până acum s-au depus eforturi, dar digitalizarea nu a fost de o complexitate tehnică care corespunde cu standardele europene sau internaționale. Aici sunt filme cu care am crescut noi ca generație, dar uite că copiii noștri sau următoarele generații o să aibă posibilitatea să le vadă în calitate tot atât de bună cum le-am văzut noi la premiere sau la timpul respectiv”.

Atât Sandu Vasilache, cât și ceilalți solicitanți cu care am reușit să stau de vorbă nu ascund că au de gând să avanseze și alte inițiative de natură să convingă finanțatorii europeni, întrucât fondurile publice destinate culturii sunt prea mici ca să facă față necesităților din domeniul conservării și restaurării unor edificii de patrimoniu.

***

Elevi din mai multe școli atât din dreapta, cât și din stânga Nistrului au lucrat împreună pentru a desena două picturi murale de dimensiuni mari, care să simbolizeze apropierea celor două maluri. Una din picturi a fost făcută la Chişinău, iar cea de a doua – la Dubăsari, în stânga Nistrului, la școala românească din localitate.

Proiectul s-a numit „Percepția tinerilor asupra conflictului transnistrean exprimată prin arta urbană” și a fost implementat de Reprezentanța din Republica Moldova a Centrului Român de Politici Europene (CRPE). A existat și o parte teoretică, un curs de instruire on-line, unde liceenii de pe ambele maluri ale Nistrului au discutat despre cum se pot combate știrile false și propaganda, ce este democrația europeană, dar și despre cum arta urbană, spiritul civic și rețelele sociale pot combate stereotipurile.

Graffitti-ul pictat la Chişinău, în curtea liceului Pușkin, a avut ca element central inscripția „Împreună suntem mai puternici”, cu doi copaci care își unesc ramurile deasupra Nistrului. Iar cel din curtea liceului Mihai Eminescu din Dubăsari reprezintă două fete între care curge un râu. Elevii spun că depinde și de fiecare dintre ei dacă Nistrul va continua să fie o linie de divizare, sau va deveni o punte de legătură.

Iată ce spune Irina Bogdan, fostă elevă a Liceului Ștefan cel Mare din Grigoriopol, acum studentă în anul I la Facultatea de drept, la Chişinău.

Irina Bogdan: „Ceva timp în urmă am descoperit că poate că aș vrea să am un impact și foarte mult mă interesează problema din regiunea transnistreană și, cumva, mă reprezintă, pentru că sunt și eu din stânga Nistrului. Și am văzut că proiectul nu e doar despre un desen mural la Dubăsari și Chişinău. Au fost și discuțiile cu trainerii, cu persoane care fac parte din activismul civic, inclusiv din regiunea transnistreană, am vorbit despre știrile false, despre mass media, eu având un background în discursul instigator la ură și monitorizarea acestuia, eram interesată și de impactul știrilor false.

În mare parte, proiectul îmi era interesant și pentru a vedea cum tinerii din dreapta Nistrului ne văd pe noi, tinerii din stânga Nistrului. Până nu demult nu observam stereotipurile care predomină, dar în ultimul timp, venind la Chişinău, m-am confruntat cu „dura realitate” despre percepția tinerilor despre cei din regiunea transnistreană. Tinerii care au participat la proiect au fost foarte deschiși, foarte toleranți și asta cumva mi-a adus argumentul că nu toți tinerii au idei preconcepute. Și inclusiv din acest punct de vedere proiectul a fost unul binevenit. Și cred că și acești tineri au înțeles că noi, la fel, suntem deschiși, suntem prietenoși.”

Vox: Tinerii despre stereotipurile care există între cele două maluri ale Nistrului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:16 0:00

Europa Liberă: Vorbeai despre stereotipuri – care sunt stereotipurile cu care te-ai confruntat și de unde apar acestea? Ziceai că fiind acasă la Dubăsari și studiind în școala românească de acolo nu ai avut contact cu aceste stereotipuri. Venind la Chişinău, ele imediat s-au developat. De ce tinerii de la Chişinău ajung să aibă aceste stereotipuri?

Irina Bogdan: „Stereotipurile au ținut de faptul că imediat cum oamenii află că ești din stânga Nistrului te confrunți cu sintagma de „separatist” și asta e foarte obijduitor. Cei care spun asta habar nu au că ai făcut studiile la fel în limba română, că, la fel, ai mers 12 ani la școala cu predarea în limba română…

Irina Bogdan
Irina Bogdan

Și un alt stereotip, care e foarte ciudat pentru mine, este atunci când mi se spune că „voi consumați gazul nostru”… E foarte ciudat pentru mine. Poate că acest lucru este promovat în opinia publică, mass media speculează acest subiect și tinerii poate nu înțeleg esența problemei și își expun opinia într-un mod mai deosebit.”

Europa Liberă: Ce ați încercat voi să transmiteți prin desenele murale pe care le-ați făcut în cadrul proiectului? Ai spus că nu este vorba doar despre niște desene murale. Despre ce este vorba?

Realitatea este că noi înțelegem că vorbim aceeași limbă și că suntem la fel, cei din dreapta și cei din stânga Nistrului

Irina Bogdan: „Pentru mine aceste desene înseamnă mult mai mult, pentru că înseamnă comunicare dintre tinerii de pe ambele maluri. Și eu mi-aș fi dorit foarte mult să merg la Dubăsari, dar existau restricții de circulație și nu puteam. Și atunci am mers la Chişinău la Liceul Pușkin. Desenul pe care l-am făcut acolo este foarte aproape pentru mine sufletește și inscripția pe care am scris-o acolo, „Împreună usntem mai puternici!”, în această perioadă deloc ușoară a fost binevenită și a fost una care ne caracterizează pe noi, tinerii de pe ambele maluri.

Desenul care a fost la Chişinău reprezintă doi copaci, ramurile cărora se trag peste Nistru. Acest lucru e foarte simbolic, pentru că acesta nu este doar un râu, Nistrul nu a fost niciodată doar un râu, a fost o zonă în care se vehicula foarte mult ideea de despărțire. Dar realitatea este că noi înțelegem că vorbim aceeași limbă și că suntem la fel, cei din dreapta și cei din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Irina, spuneai mai devreme că te interesează tematica transnistreană și că ai vrea poate la un moment dat să ajungi să poți schimba ceva. Cum vezi tu rezolvarea acestei probleme? Pentru că atunci când discut cu tinerii, dar și cu adulții, mulți spun că au rude, au prieteni pe celălalt mal cu care se înțeleg foarte bine. Deci, se pare că problema nu este la nivelul oamenilor. Unde este problema și cum vezi tu posibilele soluții?

Irina Bogdan: „Zilele acestea, mergând în regiune, eram în rutieră unde șoferul discuta despre fiica sa care este la Chişinău. Și au am înțeles că de fapt nu se desparte lumea în cei de până la vamă și cei după vamă. În ultimul timp și percepția oamenilor din regiune s-a schimbat, pentru că restricțiile de circulație au pus oamenii într-o situație economică grea, au pus oamenii să înțeleagă că nu e ok ce se întâmplă.

Rezolvarea eu o văd doar pe cale diplomatică, foarte mult nu-mi doresc să se recurgă la violențe. Nu cred că din clădirile frumoase de la Chişinău, de la Parlament și Președinție, nu se vede problema. Și nu poți să împarți cetățenii tăi în cei din dreapta Nistrului, și în ceilalți, care „lasă-i să se descurce cum pot și cum vor ei”.

Foarte mult m-a afectat când a avut loc întâlnirea de la Condrița dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski

Cred că ar trebui o abordare și o politică specială din partea Republicii Moldova, care să propună un plan bine definit și să se recurgă la o comunicare intensă și să se ceară soluții. Pentru că la un moment dat am avut o senzație că guvernanților de la Chişinău nu le pasă. EU personal am avut senzația aceasta, că tot ce se face în această direcție se face doar pentru opinia publică. Foarte mult m-a afectat când a avut loc întâlnirea de la Condrița dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski. Pentru mine, ca cetățean al Republicii Moldova din stânga Nistrului a fost ceva obijduitor.

„Percepția tinerilor asupra conflictului transnistrean exprimată prin arta urbană”, Dubasari
„Percepția tinerilor asupra conflictului transnistrean exprimată prin arta urbană”, Dubasari

Și în acest sens trebuie să avem oameni în funcție care chiar să-și dorească să facă ceva și să rezolve ceva, care ar face nu doar întâlniri de dragul întâlnirilor, dar care ar veni și ar spune: „Uite, noi avem nevoie de soluții! Noi avem nevoie ca cetățenilor noștri să nu le mai fie încălcate drepturile, noi avem nevoie ca cetățenii noștri să se poate exprima liber”. Din ceea ce se face acum, apreciez foarte mult munca Biroului pentru reintegrare. În ultimul timp observ că au reacții destul de rapide. La fel, este nevoie să continue monitorizarea efectuată de OSCE, care să fie una mult mai riguroasă și să arate problemele cu care se confruntă populația din regiune. Și, poate, să nu se limiteze doar la comunicarea cu cei din instituțiile de stat sau cu administrația de facto din regiune, dar să discute și cu oamenii și să existe dialog între organizațiile internaționale și oamenii care se confruntă la modul real cu aceste probleme.”

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG