Florin Cîțu este „în căutare de țapi ispășitori, pentru efectele pandemiei” (Dan Tăpălagă/G4Media)

Florin Cîțu este „în căutare de țapi ispășitori, pentru efectele pandemiei” (Dan Tăpălagă/G4Media)

Aprecierile deosebite față de cetățenii Republicii Moldova exprimate de președintele american Joe Biden la Adunarea Generală ONU sunt reproduse azi de Aktual24. Sunt transcrise și mulțumirile președintei Maia Sandu, difuzate prin Facebook. Dar există în presa de azi și o altă știre referitoare la Moldova : returnarea de către Marea Britanie a sumei de aproape 500.000 de lire sterline confiscate de autoritățile britanice de la fiul lui Vlad Filat. G4Media dă amănunte despre stilul de viață extravagant al lui Luca Filat, care locuia într-un cartier foarte scump al Londrei cheltuind sume exorbitante. Acestea îi intrau în cont prin intermediul Hawala, un sistem informal de transfer bancar, Luca Filat susținând că ar fi vorba de „cadouri de la prieteni”.

Vorbe grele în publicațiile zilei, atât la adresa premierului Florin Cîțu cât și la adresa președintelui Klaus Iohannis. Pe cel dintâi, Dan Tăpălagă, de la G4Media, îl definește nu doar ca pe un „personaj manevrabil, șantajabil și slab”, ci și ca pe un „cocalar în geacă de rocker”. Cîțu, scrie Tăpălagă, e acum în căutare de țapi ispășitori, pentru efectele pandemiei, în primul rând. Deși a coordonat personal campania de vaccinare – un mare eșec – nu-și asumă nicio responsabilitate.

Ioana Ene-Dogioiu, de la spotmedia.ro, se referă la președintele Klaus Iohannis și observă că, în ciuda unor gesturi deloc populare, a avut parte de suport electoral consistent din partea românilor. În primuo mandat a demis-o destul de brutal pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, a numit-o premier pe Viorica Dăncilă de la PSD, dar uite că nu a contat. Concluzia analistei este că „Nivelul (scăzut, de subînțelege) al exigențelor electoratului l-a revalidat pe dl Iohannis, nivelul exigențelor societății a permis consolidarea politizării. Ar fi bine să nu uităm asta”.

În timp ce principalii lideri din stat sunt contestați în asemenea termeni, fostul premier social-democrat Liviu Dragnea, nu demult ieșit din închisoare unde a ispășit o condamnare pentru corupție, își face partid. Tot Ioana Ene-Dogioiu scrie pe acest subiect, încercând să explice de ce Dragnea ar putea reveni cu o carieră politică, în timp ce alți politicieni cu condamnări sau descăunați cu zgomot nu s-au mai ridicat. Factorul catalizator ar fi povestea cu Klaus Iohannis și terenul de golf : „Când primești peste ochi o crosă de golf, scrie Ioana Ene, este posibil să te simți mai degrabă reprezentat de Liviu Dragnea”. „În fața inadecvării, egoismului, lipsei de empatie, a desprinderii de agenda cetățeanului, acesta poate rezona cu un politician, fie el fost pușcăriaș”. Iar marele pericol este ca Dragnea „să scoată la suprafață și să capteze tot ce e mai rău, toate panicile, frustrările, conspiraționismele, dezamăgirile nu numai ale electoratului marginal, ci și ale unor persoane care au votat cu actuala putere și se simt înșelate”.

Așadar, clasa politică din România nu stă bine deloc. Un studiu realizat de jurnaliștii de la panorama.ro proiectează totuși ceva speranțe. Ei au analizat profilul generaționist al Parlamentului României în diferite perioade și constată că crește substanțial prezența generației numite „millenials”, cei care nu au trăit sau nu s-au format în vremea comunismului. Odată cu ei, vine gustul pentru descentralizarea puterii și autonomia individului, valori care nu pătrunseseră încă dinspre Vest. Citându-l pe universitarul clujean Daniel David, autorii spun că evoluția firească va fi spre „încredere în oameni, implicare civică, cooperare socială și, în cele din urmă, dezvoltare economică și mai puțină corupție”.