Daniela Terzi-Barbăroșie: „Rostul campaniei electorale este să ajute cetățeanul să ia o decizie”

Daniela Terzi-Barbăroșie

Europa Liberă: Dna Terzi-Barbăroșie, vorbim în momentul în care s-a anunțat laureata Premiului Nobel la Literatură, Louise Glück, rușii o scriu Glik, și toată lumea se întreabă dacă nu cumva îi dat premiul pe alte motive, extraliterare. Dacă ați da Premiul Nobel la Literatură, v-ați conduce de propriile gusturi sau de percepția scriitoarei?

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Cred că ar fi mai corect, dacă aș fi într-un juriu, să încerc să prezint opinia maselor, nu opinia mea, pentru că juriul de obicei e format din experți a căror menire este să exprime în mod concentrat masele. Despre asta este în democrație, de fapt, mi-ați dat mingea la fileu. Reprezentativitatea înseamnă într-adevăr să poți să vorbești în numele altora care nu pot vorbi sau nu au acces la un juriu, în cazul de față.”

Europa Liberă: Prin urmare, în sens invers cei care emit niște mesaje, inclusiv în campanie, mai curând simulează pe ceea ce așteaptă masele și, ca o psihologă ce sunteți, vreau să vă rog să-mi spuneți: dar cum se pot proteja masele în general și fiecare individ în parte din care se compun masele, din manipulări?

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Da, mă bucur mult că ați adus tema în discuție, pentru că mă simt incapabilă uneori să pământizez, pe de o parte, aspirațiile oamenilor când îi aud cum vorbesc despre politicieni, indiferent de funcție (președinte, ministru), pe de altă parte mă simt la fel de neputincioasă când văd aceste manipulări în spațiul public. În special, campaniile electorale sunt șocante pentru mine.

Din păcate, politicienii recurg la tot soiul de specialiști în marketingul politic, nu am nimic împotriva celora care sunt cu bună intenție, dar, din păcate, majoritatea dintre ei sunt prea cinici ca să-și dorească binele poporului versus binele lor, de aceea într-adevăr îi instruiesc pe politicienii ăștia într-o manieră mai puțin onestă în raport cu poporul pe care, culmea, ar trebui, chipurile, să-l reprezinte. Și-i instruiesc mai curând cu privire la cum să-și deghizeze intențiile rele și să-și mascheze apucăturile hapsâne, de exemplu, iar lumea, pentru că totuși trebuie să ne uităm un pic istoric și cultural la felul în care s-a format etosul și nucleul etnic, psihologic, profilul psihologic al poporului nostru, lumea noastră are o trăsătură frumoasă în etosul de bază căreia mulți îi spun naivitate, eu îi spun bunătate, dar din această – exact ca la Druță, povară a bunătății noastre – bunătate, nici nu știu să zic în ghilimele sau cum să zic, credulitate, cred, apar tot soiul de păreri împărtășite deja la nivel de populație cu privire la X sau Y tocmai conturate aceste opinii în baza manipulărilor publice.

Tare urât, tare cinic, sunt de acord cu Dvs., dar deocamdată nu avem pârghii să gestionăm grupul acesta de specialiști în marketing politic, cum le place lor să se numească, care, de fapt, nu doresc binele acestui popor, pentru că cetățenii, inclusiv prin prisma marketingului politic, ar putea fi educați. De exemplu, ar putea fi motivați să-și cultive civismul, să-și construiască propria activitate civică zi de zi prin informare, implicare, prin explicarea ideologiilor, la urma urmei, prin a-i educa să-și ceară drepturile, să-și revendice o opinie.

Și atunci, dacă am avea așa tip de cetățeni, indiferent ce ar face acești specialiști rău intenționați în marketing politic, o campanie electorală ar decurge, întâi de toate, planificat tot pentru cetățeni și nu manipulator, pentru că rostul campaniei electorale este să ajute cetățeanul să ia o decizie.

Adică, eu vorbesc acum de țările cu o cultură democratică înaltă.

Miza campaniei este să ne ajute să putem alege grâul de neghină, or la noi se întâmplă cumva inversul, se pierde grâul prin neghină și oamenilor le este din ce în ce mai greu să se decidă și de aceea avem un număr atât de mare de indeciși, pentru că aspiranții la fotoliul de președinte abundă cu tot soiul de mesaje manipulatorii și lumea este zăpăcită. Din această confuzie, pentru că și mie probabil mi-ar fi greu, dacă nu aș avea acces la surse mai credibile. Dacă mă pun în locul unui om de rând care muncește roată ziua și nu are timp să meargă pe la dezbateri publice sau să lectureze chestii complexe despre ideologie, probabil că e o stare de confuzie mare, iar de la această stare de confuzie până la starea de lehamete e un pas, iar lehametea e cea mai periculoasă și păguboasă atitudine, în special în perioada electorală, pentru că ține în mod direct de prezența la vot.”

Europa Liberă: Pâlnia sau megafonul prin care se produce difuzarea acestor mesaje manipulatorii este presa, oricât de rușinos ar fi să recunosc asta, și experții în materie de educație încearcă să umble aici și curriculumul acesta de educație mediatică poate ar începe educația timpurie ca să se protejeze tocmai consumatorii de fake news-uri și de manipulare. Credeți că e o șansă aici?

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Cred că educația este soluția pentru toate blocajele noastre ca popor și, respectiv, o cultură mediatică mai înaltă va determina, cred că în 10 ani, un alt popor, dar pentru aceste alegeri avem poporul pe care îl avem.

Sigur că în cazul tinerilor dinamica va fi diferită în ani, o să vedem din ce în ce mai mulți tineri interesați de participare civică comparativ cu ce avem acum, la categoria 40-55 de ani avem un absenteism civic total, deci, absenteism politic, dar tinerii și viitorii votanți vor avea și gândire critică, și gândire strategică, și standarde mai înalte, vor ști să-și revendice drepturile și aveți dreptate că lucrurile s-ar putea îmbunătăți în timp, dar mie îmi pasă inclusiv de rezultatele acestor alegeri, pentru că lucrurile au stat prost în ultima perioadă, deși am avut câteva salturi foarte bune ca popor, dar avem și un minus la acest moment de 10-15 ani.

Cred că în evoluția democrației noastre ca țară avem restanțe, trebuie să reluăm din punctul mort și chiar minus 15, din percepția mea cam așa suntem - minus 10, minus 15 din cei 25 puțini pe care i-am avut la început.”

Europa Liberă: Nerăbdarea asta firească a Dvs. vă determină cumva să acționați mai hotărât? De exemplu, când cineva vă întreabă: cu cine să votez?, vă simțiți obligată să răspundeți sincer, eventual să motivați și pe alții să adere la opțiunea Dvs.?

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Conform meseriei mele, nu am voie să dau răspunsuri, indiferent cine m-ar întreba, chiar și torturată să fiu, probabil, dar tocmai în virtutea meseriei atunci când cineva formulează o întrebare mă simt obligată să încerc să-l ajut să-și formuleze un răspuns și, de cele mai dese ori, ca și în raport cu oricare altă întrebare, încerc să catalizez la om un proces de reflecție, dar mai curând de autoreflecție.

Și o să vă spun de ce și chiar aș fi vrut și ascultătorii să facă la fel, în primul rând, să-și găsească câteva repere în valorile și prioritățile personale. Trucul respectiv ar însemna că dacă eu înțeleg care îmi sunt valorile, de exemplu, onestitatea sau integritatea, sau curajul, maturitatea morală, viitorul acasă, îmi dau seama care îmi sunt și prioritățile, de exemplu, o familie sănătoasă să am, atunci eu voi ști să formulez din aceste valori ale mele, ale celor dragi și prioritățile mele să-mi formez un soi de filtru și, de fiecare dată când voi asculta politicienii cu discursul mai onest sau mai puțin onest, voi avea acest filtru, acești ochelari prin care voi intercepta și integra mesajele și eu am așa un filtru pentru mine.

M-ați deconspirat aici, da, eu obișnuiesc să-mi construiesc așa o grilă și, pornind de la aceleași valori și priorități ale mele, să-mi dau seama cam cine m-ar reprezenta mai bine, cu cine votând m-aș simți eu mai bine, în primul rând în fața mea și a celor dragi, pentru că cei care nu pot vota, copiii din familie merită reprezentați de părinți, iar cei care nu știu cu cine să voteze merită iluminați pentru a-și formula aceste filtre prin care să se gândească la politicieni și mai ales acum că e momentul la pretendenții pentru fotoliul de președinte.”

Europa Liberă: Cu sau fără voie, în grila asta își are loc și ținuta vestimentară, de exemplu, cromatica, machiajul?

Daniela Terzi-Barbăroșie: „La mine – nu. La Dvs. – da? Dvs. sunteți atent la aspectul estetic? În grila mea nu-i. Dvs. aveți o grilă în care aspectul estetic trage la cântar?”

Europa Liberă: Nu, eu mă gândesc la ascultătorii noștri care de multe ori – și vedem asta în comentarii – se iau după niște aparențe, după faptul că, vezi Doamne, îi slab sau îi gras, că are păr sau nu.

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Dl Botnaru, de acord, dar noi vorbeam de faptul că am vrea parcă să educăm și să motivăm oamenii să gândească mai nuanțat, să-și cultive niște standarde...”

Europa Liberă: Exact. Vorbind despre asta, încercăm să-i educăm, să le spunem să nu se ia după așa ceva.

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Da, corect, pentru că un om poate arăta perfect, la patru ace și poate fi găunos pe interior. Cred că toată lumea deja demult a înțeles că e un mit chestia asta cu aspectul exterior; nu contează cât de perfect arată omul.”

Europa Liberă: Dar sunt atâția comentatori pe Facebook, pe rețelele sociale, pe care eu personal i-am exclus din lista de prieteni tocmai pentru că judecă în felul acesta despre unii candidați că, vezi Doamne, arată nasol.

Daniela Terzi-Barbăroșie: „De acord. Cred că avem noi niște ochelari deformați cu privire la felul în care ne gândim la alții și, în loc să ne lăsăm sufletul deschis, judecăm. Cred că mulți dintre cei care comentează aspectul estetic sunt oameni care nu pot procesa alt tip de informație decât doar cea vizibilă, nu pot să gândească critic despre un discurs, nu pot vedea lucrurile în perspectivă, le lipsește un spirit pragmatic probabil sau o gândire strategică. Nu știu de ce fac oamenii asta, nu am stat să mă gândesc la asta, pentru că interesul meu de fiecare dată este să înțeleg care este punctul de pornire al omului, admitem că e kilometrul zero, și de fiecare dată să vreau să ridicăm o treaptă mai sus cu el pornind de la locul în care suntem.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. ați făcut puntea asta de curcubeu, cum zic francezii, și revenim iarăși la cât de mult trebuie să ținem cont de oameni în democrație și cât de mult totuși avem obligația, sarcina, misiunea, responsabilitatea să-i ridicăm un pic mai sus.

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Într-o democrație doar de oameni și trebuie să ținem cont, dl Botnaru, pentru că oamenii sunt cei care contează într-o democrație...”

Europa Liberă: Și dacă ei vor pedeapsa capitală cu moartea?

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Trebuie informați, trebuie să le cultivăm empatie și umanism și atunci peste 5 ani n-au să-și mai dorească. Atunci când suntem la cheremul emoțiilor mai primitive, când nu avem acces la sentimente mai morale, atunci sigur că ne vom dori toți răzbunare, ură, furie. Da, e adevărat.”

Europa Liberă: Dar eu, ca și Dvs., sunt nerăbdător, vreau azi, vreau azi un votator care să nu se ia după gogoși.

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Eu cred că a cam trecut timpul gogoșarilor și oamenilor care îi păcălesc pe alții. Uitați-vă ce se întâmplă la vecinii noștri din Ucraina, Belarus, în Kîrgîzstan, mai încolo - se trezește lumea și odată cu asta apar alte procese sociale și, implicit, politice frumoase. Grele, de acord, neobișnuite pentru spiritele un pic sovietizate și blocate în inconștiență, de acord, dar când te uiți la așa țări și la așa popoare sigur că îți dorești și tu să se întâmple minunea și la tine în țară. Și cred că avem această șansă.”

Europa Liberă: Și totuși, chiar dacă e vorba de o chestiune intimă, așa cum ați spus, vreau să insist să prezentați această grilă pe care o aveți când examinați candidaturile.

Daniela Terzi-Barbăroșie: „Ca să-mi fie mai ușor să votez în aceste alegeri, mi-am construit o grilă formată din opt repere. Unul din repere este abilitatea de a comunica și în cazul de față mă refer nu doar la a vorbi frumos, că de vorbit frumos vorbește toată lumea la noi, mai nou.

Mă refer la persoane care pot înțelege preocupările și necesitățile oamenilor, pot să-i asculte cu respect și considerare pentru experiența lor și pentru viața pe care au trăit-o; comunicarea eficientă cred că este o abilitate necesară unui bun președinte de țară. Un alt reper pentru mine este credibilitatea, dar în credibilitate subsumez și integritate, autenticitate și onestitate, adică un om care să reprezinte pentru mine un garant moral. Cu așa o persoană în fruntea țării nu m-aș teme că mă pomenesc peste noapte cu țara vasalizată Rusiei sau altcuiva și ca țară mică, bineînțeles, căutăm o persoană în primul rând fidelă acestui popor. Ca psiholog probabil, mă interesează sigur că maturitatea emoțională a persoanei care va ocupa funcția de președinte și pentru psihologi maturitatea emoțională înseamnă capacitatea de a gestiona emoții, de a putea fi capabil să-ți gestionezi crizele, să poți să-ți asculți echipa, consilierii, să poți lua în considerare puncte de vedere diferite.

Mă interesează, de asemenea, să văd o persoană optimistă, dar nu pur și simplu optimistă, ci o persoană cu un optimism realist, să reprezinte cumva o forță mobilizatoare pentru noi toți ceilalți cetățenii, să ne inspire și să ne motiveze cu această viziune realistă asupra lucrurilor, pentru că nu e nimic roz și parfumat în țara noastră, avem multe de descâlcit, dar dacă ne ducem într-un pesimism păgubos, precum că totul e grav și nimic nu se poate schimba în țară, atunci mă tem că lumea nici la votare n-o să iasă, nu că să mai urmeze președintele; apoi mă interesează și o persoană cu gândire strategică.

Pentru mine gândire strategică în cazul unui președinte ar însemna o combinație între cunoștințe despre guvernare, dar nu pur și simplu guvernare, ci bună guvernare și o experiență de lucru vastă, pentru că atunci când va analiza provocările curente din țară să poată privi lucrurile dintr-o perspectivă mai largă și să identifice soluții, că asta vrem cu toții – să trăim mai bine, nu? Îmi place la toată lumea să văd curaj, dar la un președinte de țară în mod special mi-ar plăcea această trăsătură, pentru că avem nevoie de curaj atunci când trebuie să ne confruntăm cu problemele. Neajutorarea socială este un fenomen psihologic des întâlnit și curajul ar fi cel care ar putea să ne ajute să ne ridicăm deasupra acestei neajutorări pe care o simte tot poporul cumva, dar în cazul unui președinte asta înseamnă în primul rând să poți acționa.

Având în vedere specificul țării noastre, mi-ar plăcea să văd în fruntea țării o persoană cu viziune incluzivă, pentru că noi avem destul de multe divergențe pe varii motive, unele dintre ele artificiale, de acord, dar oricum avem și atunci cred că avem nevoie de o persoană în fruntea țării care să poată aduce lumea împreună și să o țină așa împreună, indiferent de diferențele pe care le au oamenii și cumva să sporească, în virtutea acestei viziuni incluzive, să sporească coeziunea socială, pentru că avem nevoie de mai multă conectare între oameni.

Și cred că ultimul aspect, dar cred că primul ar fi trebuit să fie, aș vrea să văd o persoană în fruntea țării căreia îi pasă de moldoveni și care iubește Moldova.”

Europa Liberă: La cât de sofisticată și temeinică este grila asta, zău v-aș încredința votul meu și al tuturor măhălenilor din blocul nostru, ca după metoda americană să reprezentați într-o adunare a reprezentanților votând președintele.