Guvernarea nu a reușit să adapteze legislația națională la cea europeană, iar companiile au cerut timp pentru a-și adapta procesele interne la noile reguli.
Autoritățile susțin că extinderea termenului a fost necesară pentru „a asigura continuitatea armonizării legislației Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene” și, în același timp, că au „ținut cont de opinia mediului de afaceri”.
Una dintre asociațiile de business care a pledat pentru extinderea termenului este Camera de Comerț Americană (AmCham). Potrivit reprezentantului asociației, Mihai Burunciuc, documentul conține „multe prevederi cu impact financiar pozitiv, inclusiv pentru agenții economici” și este important ca atât Serviciul Vamal, cât și mediul de afaceri să fie pregătiți și să existe o abordare și o interpretare uniformă pe tot teritoriul R. Moldova.
### Vezi și... ### „Lumina de la capătul unui lung tunel”. Un an de la depunerea cererii de aderare la UE„Mediul de afaceri și noi, ca asociație, am fost îngrijorați de faptul că, în cazul unui document atât de important, complex și voluminos pentru companiile care sunt atrase în comerț transfrontalier s-a propus o perioadă infim de mică pentru studiere și estimare a impactului”, a declarat Europei Libere Mihai Burunciuc.
Asociația și-a argumentat poziția și prin faptul că jumătate de an, până în iulie, ar fi fost o perioadă prea scurtă pentru ca atât Serviciul Vamal, cât și agenții economici să ajusteze anumite procese, de exemplu, să adapteze softurile IT, să instruiască angajații sau brokerii vamali.
„Există sisteme informaționale integrate, prin care are loc comunicarea dintre agentul economic și Serviciul Vamal. În momentul care apare o nouă procedură vamală sau o alta dispare, acest sistem informațional urmează să fie adaptat, prin crearea posibilităților tehnice noi, prin adaptarea paginilor noi etc. Sunt niște chestiuni tehnice, dar care necesită timp”, a precizat Burunciuc.
Potrivit reprezentantului AmCham, au fost create grupuri de lucru tematice din care fac parte agenți economici. Acestea se vor întruni, începând cu această săptămână, și, până la 1 iulie 2023, urmează să stabilească business-procesele care reies din noul Cod Vamal, modul de aplicare a acestuia, ordinele, instrucțiunile, regulamentele Ministerului Finanțelor și ale Serviciului Vamal.
„Odată ce avem deschiderea autorităților, avem convingerea că agenții economici vor fi pregătiți către 1 ianuarie 2024”, a mai spus Mihai Burunciuc.
Păreri împărțite printre companii
Referindu-se la amânarea aplicării noului Codul Vamal, directoarea executivă a Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a declarat, la podcast-ul Europei Libere „În esență...”, că această situație „nu este neapărat salutată”, însă, probabil, „va da mai mult timp pentru îmbunătățirea noii redacții a Codului Vamal, care nu este peste tot perfectă”.
În același timp, directoarea executivă a Federației Investitorilor Străini din Moldova, Ana Groza, susține că părerile companiilor-membre sunt împărțite. Ea a precizat că unii agenți economici și-au dorit ca noul Cod Vamal să intre în vigoare la 1 iulie curent, având în vedere că „vor fi anumite facilități de import, mai puține documente, va fi debirocratizată această procedură”. Pe de altă, parte, sunt companii care au nevoie de mai mult timp, pentru că „nu sunt pregătite să-și ajusteze procedurile interne”.
### Vezi și... ### Podcastul „În esență...” | Ce așteptări are mediul de afaceri de la guvernarea moldoveanăAutorii noului Cod s-au ghidat în elaborarea documentului de prevederile a șase acte comunitare, scopul fiind transpunerea parțială a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 privind Codul Vamal al Uniunii Europene și cel al Consiliului din 16 noiembrie 2009 privind instituirea unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale.