Dacă Adunarea Populară va găsi o soluție pentru blocajul legislativ în care s-a pomenit, alegerile vor avea loc mai târziu, cel mai probabil, în mai sau în iunie.
Ce s-a întâmplat?
La 16 decembrie 2025, Adunarea Populară de la Comrat a adoptat o serie de hotărâri cu privire la completarea autorității electorale locale cu statut permanent cu noi membri. Aceasta fusese dizolvată tot de legislativul local în 2023, sub pretextul că așa se vor economisi bani din bugetul autonomiei.
În deciziile Adunării Populare a fost folosită sintagma „Comisie Electorală Centrală” în loc de „Consiliul Electoral Central”, așa cum prevede noul Cod Electoral al R. Moldova, intrat în vigoare în 2023, chiar dacă unii deputați găgăuzi au avertizat că acestea ar putea fi contestate.
Intrate în vigoare pe 19 decembrie 2025, hotărârile au fost contestate în instanță de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat pe 16 ianuarie. Curtea de Apel Sud, de la Cahul, a respins cererea reclamantului. Ulterior, aceasta a ajuns pe masa Curții Supreme de Justiție, care i-a dat dreptate reprezentanței Guvernului în Găgăuzia, suspendând hotărârile aleșilor locali.
Într-o discuție cu Europa Liberă, pe 21 ianuarie, șeful Oficiului Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a explicat că hotărârea CSJ înseamnă că alegerile legislative din autonomie nu vor mai avea loc pe 22 martie.
„Adunarea Populară trebuie să se conformeze legislației naționale și să folosească sintagma corectă: «Consiliul Electoral Central» în loc de «Comisia Electorală Centrală»”, a spus reprezentantul Guvernului în Găgăuzia.
Cine-i de vină?
Serghei Cernev crede că de blocajul în care s-a ajuns se face vinovată majoritatea controlată de gruparea Șor în Adunarea Populară și că o soluție ar fi ca alegerile din Găgăuzia să fie organizate direct de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău.
Acest lucru este însă imposibil actualmente, potrivit vicepreședintelui CEC, Pavel Postica. El a spus Europei Libere că pentru asta ar trebui să se fie modificat Codul Electoral, deoarece CEC nu are mandat pentru organizarea scrutinelor regionale.
Anterior, Cernev declarase Europei Libere că Adunarea Populară, deși a avut suficient timp, nu a ajustat premeditat Codul Electoral al autonomiei la Codul Electoral al R. Moldova.
Pe de altă parte, spicherul interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a spus că, „în cazul în care alegerile din 22 martie vor fi anulate, toată responsabilitatea va cădea pe Oficiul Comrat al Cancelariei de Stat”.
Comratul insistă pe utilizarea denumirii „Comisia Electorală Centrală”, făcând trimitere la legea din 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei.
Ce urmează?
Pe 21 ianuarie urma să fie dat startul înregistrării candidaților pentru noua componență a Adunării Populare, dar, odată cu decizia CSJ, autoritatea electorală de la Comrat a devenit nefuncțională.
„Adunarea Populară trebuie să numească din nou membri în autoritatea electorală din Găgăuzia, conformându-se Codului Electoral al R. Moldova”, a spus Europei Libere șeful autorității, Piotr Zaharia.
Potrivit lui, cel mai probabil, alegerile vor fi organizate, în noi condiții, în mai sau în iunie.
Reunit în ședință pe 21 ianuarie, Prezidiul (Biroul Permanent) Adunării Populare de la Comrat a decis să convoace aleșii găgăuzi în ședință extraordinară pe 22 ianuarie.
Ședința Prezidiului Adunării Populare a Găgăuziei din 21 ianuarie, în cadrul căreia s-a decis convocarea unei ședințe extraordinare a Adunării Populare pentru joi, 22 ianuarie 2026.
Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a precizat pentru Europa Liberă că deputații urmează să abroge hotărârile contestate la CSJ și să numească o nouă dată a alegerilor.
Ormanji a mai spus că o nouă componență a autorității electorale de la Comrat ar urma să fie desemnată după 9 februarie, când expiră mandatul actualului Consiliu Electoral Central al Găgăuziei. Aceasta se va ocupa de organizarea scrutinului pentru un nou legislativ găgăuz.
Deși crede că decizia reprezentanței Guvernului de a merge în instanță a avut un „iz politic”, Ormanji recunoaște că Adunarea Populară a avut suficient timp, dar nu a adaptat legislația autonomiei la cea națională: „A fost o lacună, recunosc”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te