Kovesi, pe lista scurtă pentru postul de procuror-șef european. Guvernul PSD nu o poate bloca

Data-limită pentru depunerea candidaturilor a fost 14 decembrie 2018. Din 30 de persoane au rămas 5, au declarat pentru Europa Liberă surse de la Bruxelles. Din România, în afară de Kovesi, au mai fost alte două candidaturi care ar fi fost respinse.

Procedura de selecție a procurorului-șef european este una care nu depinde de țara din care e candidatul și se face exclusiv de către o comisie formată din 12 membri (foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri naționali ai Eurojust, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de nivel înalt și avocați) desemnați în septembrie 2018. Lista scurtă va ajunge la Comisia JAI și, probabil Comisia LIBE, apoi cuvântul final îl vor avea Consiliul și Parlamentul European, de comun de acord.

Altfel spus, procedura pentru desemnarea procurorului-șef european este independentă de procedura națională, fiind una exclusiv europeană, ceea ce explică, într-o măsură, valul de atacuri din ultima perioadă declanșat la adresa Laurei Codruța Kovesi de media controlată de PSD.

Motivul acestei soluții este simplu și este explicat în articolul 6 al Regulamentului Parchetului European (EPPO) intrat în vigoare în 2017. E vorba despre independența viitorului procuror comunitar, inclusiv față de statul din care provine. ”Procurorul-șef european acționează în interesul Uniunii în ansamblul său și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la nicio persoană din afara EPPO, de la niciun stat membru al Uniunii Europene sau nicio instituție, niciun organ, niciun oficiu, nicio agenție a Uniunii în exercitarea atribuțiilor care îi revin în temeiul Regulamentului privind EPPO. Candidații trebuie să își declare angajamentul de a acționa în mod independent, în interesul public, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul privind EPPO, și să declare orice interese despre care s-ar putea considera că le afectează independența”.

Deși România a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, nu are posibilități efective să blocheze o eventuală desemnare a Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef european. Ministrul justiției, Tudorel Toader, prezidează Consiliul JAI, e adevărat, dar din cauza imaginii proaste pe care o are puterea de la București în ce privește derapajele de la statul de drept și vicierea independenței justiției, exprimarea unei opoziții tranșante împotriva Codruței Kovesi ar putea să aibă un efect contrar. În tot cazul, ar fi neobișnuit ca un stat să nu-și susțină propriul candidat. Probabilitatea este însă destul de mare, ținând cont că Tudorel Toader este cel care a obținut revocarea din funcție a fostei șefe a DNA și că în luna iulie declara că aceasta nu poate fi ”recompensată pentru greșelile pe care le-a făcut, cu speranța că în viitor nu le va mai repeta.” Doar că guvernul român nu are prea multe de spus în această ”recompensă”.

​Toader se vrea dirijor în numirea procurorilor europeni

Cât privește procurorii europeni care vor lucra în echipa procurorului-șef, aceștia sunt aleși printr-o procedură internă a fiecare țări și vor activa la sediul central al EPPO din Luxemburg.

România, de exemplu, va trebui să trimită trei propuneri de procurori europeni, dintre care va fi aleasă una de către comisia de selecție, care își va motiva alegerea, iar, în final, va fi votată de Consiliul European, cu majoritate simplă, și de Parlament. Există, desigur, și posibilitatea ca propunerea să fie respinsă.

În afară de procurorii europeni vor mai exista procurori delegați, unul sau doi din fiecare stat membru, al căror număr poate fi însă modificat cu aprobarea procurorului șef european.

Anul trecut, ministrul Tudorel Toader a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru procedura de desemnare a candidaților pentru funcția de procuror european și procuror delegat, în care rolul-cheie îi revine chiar lui.

Ministrul justiției, Tudorel Toader. București, 15 octombrie 2018

Proiectul a stârnit mari controverse exact din acest motiv. Astfel, comisia de selecție în fața căreia candidații vor susține interviul va fi prezidată de ministrul justiției, iar din ea vor face parte patru persoane: un membru desemnat de ministrul justiției, un specialist desemnat tot de ministrul justiției, un membru CSM și un reprezentat al Parchetului general. Mai exact, comisia de selecție va fi dominată de oamenii ministrului justiției.

Deși proiectul a fost pus în dezbatere publică în luna august, nici până acum el nu a fost trimis CSM pentru avizare și nici nu are semnăturile ministerelor prevăzute de legislație.

Ce este Parchetul European și ce trebuie să facă procurorii europeni

Așa cum se precizează în Regulamentul 2017/1939 din 12 octombrie 2017, procurorii Parchetului European vor efectua investigații în toate statele membre participante, vor face schimb de informații și își vor coordona eforturile pentru a asigura eficacitatea anchetelor. Ei pot solicita, când va fi cazul, arestarea persoanelor suspecte de comiterea de infracțiuni. Drepturile acestora sunt prevăzute clar în Regulament.

​Mandatul procurorului-șef european este limitat la 7 ani și poate fi revocat din funcție printr-o decizie a Curții Europene de Justiție.

”Procurorul-șef european este pe deplin răspunzător pentru îndeplinirea sarcinilor sale în calitate de șef al EPPO și, ca atare, își asumă răspunderea instituțională globală pentru activitățile sale generale în fața Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Prin urmare, oricare dintre aceste instituții se poate adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”) în vederea îndepărtării acestuia din funcție în anumite situații, inclusiv în cazuri de abateri grave. Aceeași procedură ar trebui să se aplice pentru eliberarea din funcție a procurorilor europeni”.

Juriul care va selecta candidații pentru funcția de procuror-șef european și va întocmi short list-ul este format din 12 membri: Peter Frank, Urlike Haberl-Shwarz, Theodoros Ioannides, Saale Laos, Jean-Claude Marin, Jan Mazak, Maria de los Angeles Garrido Lorenzo, Marin Mrcela, Antonio Mura, Victor Manuel Da Silva Caldeira, Martine Solovieff, Raija Toiviainem.