De ce nu vrea PSRM ca America să aibă ambasadă pe terenul stadionulului republican

Socialiștii nu se împacă cu ideea că Statele Unite și-ar putea ridica ambasadă pe terenul fostului stadion republican din capitală; consilierii municipali PSRM au anunțat că vor colecta semnături pentru organizarea unui referendum pe această temă. Nu este prima contestare a înțelegerii moldo-americane, care a urmat un traseu sinuos în funcție de culoarea politică a guvernărilor de la Chișinău, fiind criticată și de activiști civici fără afiliere politică evidentă, din motive de urbanism și mediu. Liliana Barbăroșie a încercat să afle cât de serioasă este noua provocare pusă la cale de socialiști la adresa proiectului.

Your browser doesn’t support HTML5

De ce nu vor socialiștii ca America să-și ridice ambasadă pe locul unde s-a aflat  Stadionul republican

Din trei opțiuni ale codului electoral pentru inițierea unui referendum local, socialiștii au ales-o pe cea care cere un număr reprezentativ, de 10 la sută, din locuitorii capitalei, ceea ce înseamnă că ei vor trebui să constituie un grup de inițiativă, care să adune semnăturile.

Alți subiecți cu drept de inițiere de plebiscite locale sunt primarul și consiliul, dar alegerea socialiștilor a căzut pe al treilea – cetățeanul.

Cum se organizează un referendum local consultativ

Alexandru Berlinschi, secretar al Comisiei Electorale Centrale care a descris la Europa Liberă procedurile ce urmează a fi respectate, spune că toate ar putea dura cel puțin două luni, iar numărul de semnături necesare s-ar ridica la 65.000:

„În următoarele două luni, teoretic și calendaristic, nu cred că ar fi posibil să se organizee acest referendum,” spune Berlinschi.

Iată procedurile care ar trebui urmate, așa cum sunt descrise ele în Codul Electoral:

  • Înregistrarea grupului de iniţiativă, format din cel puţin 20 de cetăţeni cu drept de vot, cu participarea a cel puţin 30 de persoane.
  • Grupul de iniţiativă se înregistrează de către autorităţile administraţiei publice locale în termen de 5 zile,
  • În hotărârea de înregistrare se indică termenul de colectare a semnăturilor, care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nici mai mare de 60 de zile calendaristice, precum şi întrebările preconizate a fi supuse referendumului local.
  • Pentru efectuarea referendumului local, este necesară colectarea semnăturilor a cel puţin 10 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
  • Se interzice colectarea de semnături pe liste ce nu conţin textul întrebărilor.
  • Sunt considerate nule şi neavenite listele de subscripţie completate până la înregistrarea grupului de iniţiativă, listele care nu sunt semnate de colectorul semnăturilor, listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective.
  • Listele de subscripţie autentificate se prezintă consiliului local sau autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special.
  • Listele de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă se verifică în termen de 15 zile. Semnăturile care apar de două sau mai multe ori se exclud.
  • Dacă la verificare se constată că nu s-a colectat numărul necesar de semnături, procedura se sistează, iar înregistrarea grupului de iniţiativă se anulează.
  • Decizia privind desfăşurarea referendumului local se dă publicităţii în termen de 3 zile de la adoptare

Alexandr Odințov, liderul socialiștilor din consiliul municipal Chișinău la conferința de presă în care s-a anunțat că PSRM vrea un referendum pe tema Stadionului Republican

Ca să ajungă în Comisia Electorală Centrală, căreia i se cere pe final o validare a semnăturilor, trebuie să existe mai întâi o decizie de aprobare în consiliul municipal, unde socialiștii nu au o majoritate sigură, prin urmare vor avea nevoie de ajutor din partea altor grupuri de consilieri, iar acesta poate fi și primul posibil impediment.

Un obstacol în calea desfășurării plebiscitului poate să ridice, pe de altă parte, și faptul că ele sunt interzise în perioade de stare de urgență, iar actuala, deși expiră pe 24 aprilie, a fost declanșată de autorități urmare a invaziei ruse din Ucraina, prin urmare nu se știe dacă nu va fi continuată, în cazul unui război mai îndelungat.

### Vezi și... ### CC pune punct disputei privind fostul stadion republican

Și o ultimă, dar cea mai importantă, dificultate ar fi cea că deși referendumurile consultative pot să producă efecte juridice, dar nu e obligatoriu să se și întâmple asta.

„Referendum-urile consultative, nu contează că republicane sau locale, nu produc efecte juridice. Referendumul republican consultativ din 2019 a trecut, a fost validat de Curtea Constituțională și nu a produs nici un efect juridic. De ce? Pentru că este un referendum consultativ,” spune Alexandru Berlinschi.

Plebiscitul la care face referire secretarul comisiei electorale centrale e cel desfășurat în aceeași zi cu alegerile parlamentarele din 2019, în care cetățenii au optat pentru reducerea numărului de deputați și dreptul lor de a-i rechema, dar parlamentul nu a adoptat ulterior nici o decizie.

La ce etapă a ajuns pregătirea tranzacției

Parlamentul de la Chișinău a promis în 2018 ambasadei americane să-i vândă terenul Stadionului republican, dar legea a fost anulată de un alt parlament, doi ani mai târziu. Ulterior, Curtea Constituțională a anulat decizia din 2020, deschizând din nou calea către vinderea stadionului reprezentanței diplomatice americane de la Chișinău.

„Actualul regim vrea să prelungească ceea ce a început Plahotniuc (Vladimir Plahotniuc, liderul PD aflat la guvernare în momentul adoptării primei legi) și au oprit socialiștii în parlament. Nu suntem împotriva ambasadei americane, dar credem că se pot găsi locuri mai potrivite pentru sediul ambasadei. Chișinăuienii sunt cei care trebuie să decidă ce se va întâmpla cu stadionul republican. Inițiem astăzi acest referendum, pentru a consulta opinia lor,” a spus într-o conferință de azi ținută în preajma stadionului Alexandr Odințov, liderul grupului de socialiști din consiliul municipal Chișinău.

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Eugeniu Cozonac, pe de altă parte, a povestit Europei Libere la ce etapă au ajuns pregătirile pentru tranzacție:

„Astăzi, proiectul hotărârii de guvern a fost finalizat și a trecut două avizări la ministerele relevante și trimis cancelariei. Proiectul a fost făcut pentru executarea legii 151 din 2018 și presupune o evaluare a acestui teren, guvernul trebuie să asigure determinarea valorii terenului, apoi va urma negocierea prețului cu partea americană și semnarea unui contract de vânzare-cumpărare. Prin aceeași hotărâre va fi aprobat și textul unui memorandum de înțelegere între ambele părți, care este de fapt o opțiune de a procura acest teren la preț nu mai mic de prețul de piață.”

### Vezi și... ### Vînzarea terenului pentru sediul ambasadei americane și populismul politicianist la Chișinău

Autoritățile plănuiesc să evalueze terenul și să încheie contractul în următoarele 12 luni. Poate un eventual referendum da peste cap aceste planuri? Șeful APP s-a ferit să răspundă:

„Noi suntem executori, deci executăm legea decisă de parlament. În același timp, acest teren va fi folosit pentru interesul public – va fi un parc pentru cetățeni, se vor păstra porțile istorice ale stadionului, va fi un teren amenajat cu căi de acces accesibile cetățenilor – deci cred că va fi un spațiu extrem de plăcut pentru locuitorii orașului.”

El mai precizează că, având în vedere volatilitatea prețurilor, guvernul va apela la un evaluator independent pentru a se decide cât să-i ceară pentru teren ambasadei americane, care va face la rândul ei o evaluare, iar prețul final fi rezultatul unor ulterioare negocieri.