De ce s-au prăbușit prețurile la cereale și oleaginoase în R. Moldova 

Prețurile la grâu, orz, porumb, floarea-soarelui și rapiță au scăzut dramatic în R. Moldova în ultima săptămână. Incertitudinile legate de funcționarea „coridorului verde” pe Marea Neagră pentru transportul cerealelor ucrainene a dus la scăderea prețurilor de export și au afectat, inclusiv, producătorii locali.

Asociația „Forța Fermierilor” a semnalat pe 20 martie că prețurile la cereale și oleaginoase s-au prăbușit pe piața internă în ultimele zile, ceea ce „poate fi ultima lovitură pentru foarte mulți fermieri mici și mijlocii, care riscă să se falimenteze în scurt timp”.

Și președintele Asociației producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, a confirmat Europei Libere că, pe parcursul ultimelor luni, a existat o tendință de diminuare a prețurilor, însă în ultima săptămână acestea au scăzut drastic.

Potrivit lui, grâul s-a ieftinit pe piața internă de la 5,6-5,8 lei/kg până la 3,3 lei, porumbul – de la 5 la 1,8-2 lei și floarea-soarelui – de la 11 la 9 lei per kilogram. „Aceasta-i moartea agricultorului”, spune Buzovoi.

Producătorul afirmă că nu știe cauza exactă a căderii prețurilor, însă crede că, din cauza războiului din Ucraina, producția de cereale și oleaginoase ajunge să fie vândută în România, unde piața este suprasaturată. „Nu vând nici ei, exportatorii, nu vindem nici noi”, susține agricultorul.

S-a scumpit logistica maritimă

La rândul său, președintele interimar al Asociației exportatorilor și importatorilor de produse agricole și cerealiere, Igor Tagadiuc, susține că un factor important care a provocat prăbușirea prețurilor a fost incertitudinea legată de termenul de funcționare a „coridorului verde” de transport al cerealelor pe Marea Neagră, care expirase pe 18 martie.

„Acest lucru a dus la creșterea prețului la logistica maritimă. Dacă înainte achitam 30-32 de dolari pentru o tonă de cereale transportată cu corabia într-o direcție, atunci săptămâna trecută prețul a ajuns la 40 de dolari. Nu era clar ce va fi cu acest coridor și asta însemna că va fi un flux crescut în regiunea Dunării, cererea va crește și, respectiv, cresc și prețurile”, a explicat Europei Libere Igor Tagadiuc, care consideră că aceste prețuri la logistică sunt exagerat de mari.

Potrivit exportatorului, o altă cauză este că exportatorii de cereale din Ucraina sunt gata să vândă la orice preț, să valorifice ceva, din cauza nesiguranței pentru ziua de mâine, având în vedere că țara se află în război, ceea ce îi dezavantajează și pe ceilalți jucători din regiune.

Ce spune Ministerul Agriculturii

Solicitat de Europa Liberă, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, a explicat că incertitudinea cu privire la prelungirea înțelegerii dintre Ucraina și Rusia privind exportul de cereale ar avea o legătură directă cu prăbușirea prețurilor din ultima săptămână. Totuși, secretarul de stat spune că nu este clară, în general, tendința de scădere din ultima perioadă.

„Nu înțelegem logica acestor căderi de prețuri. Ucraina își reduce cu 42% suprafețele de cereale în 2023 față de 2021. O bună parte din cerealele care erau prezente în bazinul Mării Negre erau din Ucraina și Federația Rusă. Cererea rămâne aceeași din partea părții europene, iar oferta va fi mai mică. Probabil, această situație ar putea fi rezultatul unor manipulări din partea trader-ilor mari și a celor care formează prețurile cerealelor la bursă”, a spus Șarban.

Referitor la cererea Asociației Forța Fermierilor de a convoca ședințe ale consiliilor de produs pentru a discuta despre această situație, Vasile Șarban a menționat că acestea au loc atunci când există inițiative din partea producătorilor și nu a văzut încă să fie înregistrate astfel de solicitări.

Acordul dintre Rusia și Ucraina privind funcționarea unui „coridor verde” pe Marea Neagră pentru exportul cerealelor din statul vecin a fost prelungit în ziua când urma să expire, pe 18 martie. Nu se știe exact cât va dura această înțelegere, în condițiile în care Moscova susține că aceasta a fost prelungită doar pentru 60 de zile, iar Kievul își dorea o perioadă de 120 de zile.