Vladislav Zeleniuc deține de mai bine de 10 ani, în comuna Trușeni din municipiul Chișinău, o unitate de producere a brichetelor, unde folosește toate tipurile de biomasă. A decis să investească anume în acest tip de afacere, deoarece pe atunci erau puțini producători pe piață, iar materie primă era din plin. În acest an, însă, după ce facturile la energia electrică s-au dublat, iar biomasa s-a scumpit cu 40% și a devenit aproape de negăsit, s-a gândit să renunțe la afacere.
„Da, au fost așa gânduri. Când e greu cu materia primă, este foarte greu să menții și lucrătorii. Este greu să ții piept la toate impedimentele. Cea mai mare problemă e că s-a ridicat prețul la energia electrică. Noi avem utilaj care consumă 60 kW/h și, respectiv, s-a mărit foarte mult prețul la brichete din cauza aceasta”, a declarat Vladislav Zeleniuc pentru Europa Liberă.
Prețurile mari la materia primă, lipsa brațelor de muncă, majorarea costurilor de logistică sunt alți factori care au avut un impact asupra prețului la brichete.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum se descurcă producătorii de biomasă pe timp de criză?
„Este loc și de mai bine în acest sector”
Pentru investiții adăugătoare n-o să ne ajungă bani. Și asta este cel mai dureros...
„Eu sper că o să ne acoperim măcar cheltuielile, dar pentru investiții adăugătoare n-o să ne ajungă bani. Și asta este cel mai dureros, că noi nu dezvoltăm, pentru că este loc și de mai bine în acest sector. Se poate de procesat și crengi, dar acolo trebuie iarăși utilaj, mult mai multe investiții. În cazul în care n-o să avem bani pentru a investi, o să trebuiască să căutăm alte țări care o să ne dea mai multe oportunități”, a menționat antreprenorul.
Producătorii de biomasă consideră că statul ar trebui să atragă o atenție mai mare acestui sector, în special, în vremuri de criză, și să-i ajute, de exemplu, prin subvenționarea utilajului folosit la producere.
„Mai ales în situația când energia electrică s-a scumpit. Noi suntem producători și, chiar dacă brichetele sunt scumpe, banul rămâne în țară. Acesta este produsul nostru, pe care noi putem să-l producem și să-l folosim tot în țară. Să aibă loc circuitul banilor pe intern. Să nu cumpărăm de peste hotare energia, dar s-o producem pe-a noastră”, a mai spus Vladislav Zeleniuc.
De ce există deficit de materie primă
Și Iurie Gradinaru din satul Șuri, raionul Drochia, este mai bine de 10 ani pe piața producerii de biomasă. Are o fabrică de brichete cu o capacitate de 300 kg/oră, unde prelucrează, în proporție de 80%, coji de semințe. Potrivit lui, puținele oloinițe de prin sate nu reușesc să acopere cererea de biomasă, iar toate speranțele sunt îndreptate către fabricile mari care produc semințe decojite pentru export. Iurie Gradinaru precizează că activitatea celor din urmă depinde de prețurile de pe piața europeană. Atunci când prețurile sunt mari, fabrica lucrează non-stop, 24 de ore din 24, însă dacă miezul e ieftin, își stopează activitatea. Omul de afaceri a explicat că acum este un deficit de coji de semințe pentru biomasă anume din cauza că prețurile la acest tip de produs sunt foarte mici.
În același timp, și fabricile de ulei cumpără acum materie primă la prețuri mai mici, din cauza evoluției de pe piața externă. Agricultorii stau cu hambarele pline în așteptarea unor oferte mai bune, iar, în consecință, cantitatea de coji de semințe disponibilă pe piață este și mai mică.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum sunt pregătite de iarnă instituțiile publice cu centrale termice pe biomasă
Cei mai afectați sunt, de fapt, cumpărătorii, pentru că aceste costuri sunt incluse în prețul brichetelor...
Totuși, Iurie Gradinaru a găsit o soluție pentru a trece peste astfel de perioade. Depozitează o mare parte din necesarul de materie primă în vremurile când aceasta se găsește pe piață în cantități mari și o folosești, ulterior, când se creează un deficit. Despre scumpirea curentului, antreprenorul spune că cei mai afectați sunt, de fapt, cumpărătorii, pentru că aceste costuri sunt incluse în prețul brichetelor.
„Dacă eu în această primăvară vindeam brichetele cu 2.700 de lei/tona, de exemplu, acum cumpăr coaja cu 3.300 de lei. Și iată, adăugați la prețul pe care îl achit pentru coji vreo 2.500 de lei, cât costă procesarea, și profitul pe care ar trebui să-l am din vânzare și vedeți prețul final”, a precizat Iurie Grădinaru pentru Europa Liberă.
Cererea pentru combustibilii din biomasă a crescut semnificativ în acest an, ca urmare a războiului din Ucraina și a scumpirii resurselor energetice, iar prețurile practic s-au dublat.