Cu o săptămână înainte de expirarea mandatului şefului de la Centrul Naţional Anticorupţiei, adjuncta șefului instituţiei, Cristina Ţărnă, a depus o cerere de demisie. Unul din motivele invocate de ea se referă la Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale creată în acest an pentru a contribui, între altele, la întoarcerea banilor dispăruţi din băncile devalizate. Vicedirectoarea CNA a regretat intenţia guvernanţilor de a trece agenţia din subordinea Centrului Naţional Anticorupţie în cel al Ministerului Finanţelor. Acest lucru, a explicat Cristina Ţărnă, va „amâna inevitabil activitatea” instituției.
Your browser doesn’t support HTML5
De ce sunt puse la îndoială bunele intenţii ale deputaţilor în privinţa ARBI
Adjuncta de la CNA regretă ceea ce ea numeşte „destabilizarea” activităţii Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale (ARBI). Într-un mesaj plasat pe o reţea socială la puţin timp după ce în presă s-au scurs informaţii despre cererea sa de demisie, Cristina Ţărnă a explicat că Agenţia, creată pe lângă CNA, a reuşit deja să recruteze angajaţi, să scrie regulamente de activitate şi să „stabilească prima comunicare cu Kroll”, compania ce investighează dispariţia a circa unui miliard de dolari din cele trei bănci falimentate.
„Destabilizarea ARBI nou-create, autonome şi independente în cadrul CNA îi va amâna inevitabil activitatea. Cu tot respectul pentru Ministerul Finanţelor, nu cred în independenţa şi eficienţa ARBI în cadrul Fiscului”, a scris Cristina Ţărnă în textul privind motivele demisiei din funcţie.
Cu doar două săptămâni în urmă, la lansarea de către Uniunea Europeană şi Consiliului Europei a unui proiect de prevenire a corupţiei şi spălării banilor în Republica Moldova, adjuncta de la CNA anticipa că agenţiile nou-create nu ar fi pe placul unor politicieni:
„Strategia anticorupţie a deranjat, Legea integrităţii a deranjat, Legea cu privire la crearea Agenţiei de recuperare a bunurilor a deranjat, deci, toate iniţiativele despre care vorbeam, la nivel legislativ, chiar dacă vorbim doar despre nişte eforturi deocamdată pe hârtie, toate au fost promovate cu întârzieri foarte mari pentru că au deranjat la diferite nivele. Eu îmi doresc ca noua lege cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor să creeze un deranj cât mai mare, noua Agenţie de recuperare a banilor să creeze un deranj cât mai mare celor interesaţi de menţinerea fenomenelor periculoase în societatea noastră cum este corupţia şi spălarea banilor”, declara Cristina Ţărnă pe 29 septembrie, în cadrul lansării proiectului european de prevenire a corupţiei şi spălării banilor în Republica Moldova.
Proiectul de lege care propune trecerea Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale de la CNA la Ministerul Finanţelor a fost depus în Parlament săptămâna trecută. Autorii sunt democraţii Andrian Candu şi Sergiu Sîrbu.
Într-o declaraţie pentru postul nostru de radio, deputatul Sergiu Sîrbu a respins acuzaţia că ar urmări destabilizarea activității ARBI, precizând că proiectul depus reprezintă doar o propunere:
Sergiu Sîrbu: „Considerăm că ARBI-ul trebuie să fie o instituţie care să nu aibă atribuţii directe cu urmărirea penală, dar să fie ca o instituţie analitică.”
Europa Liberă: Dar în acest caz cum recuperezi banii?
Sergiu Sîrbu: „Banii trebuie identificaţi, în primul rând, şi sunt recuperaţi prin proceduri…”
Europa Liberă: Dar asta presupune modificarea legii, din nou, nu?
Sergiu Sîrbu: „Dacă noi facem o reformă amplă a tuturor organelor de drept, evident că avem de modificat nu o singură lege, avem de modificat foarte multe legi. Se primeşte că noi numai am deschis gura şi, gata, suntem condamnaţi că mai nu distrugem ceva…”
Europa Liberă: Poate pentru că sunteţi partid de guvernământ şi este clar că orice iniţiativă va trece…
Sergiu Sîrbu: „Nu este obligatoriu că totul va trece sau nu este obligatoriu că va trece anume în redacţia asta şi nu vor fi modificări.”
Dincolo de disputa privind instituţia ce ar trebui să coordoneze activitatea Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale, experta Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi, crede că parlamentarii ar trebui să fie preocupați mai degrabă ca activitatea agenţiei să înceapă fără întârziere. Faptul că o altă instituţie - Autoritatea Naţională de Integritate - rămâne ineficientă de peste un an, o face pe expertă să pună la îndoială bunele intenţii ale guvernanţilor:
„Atunci când se creează o asemenea agenţie trebuie să fie foarte clare competenţele. Ceea ce s-a creat la noi prin legea din mai anul acesta, s-a decis ca în cadrul acestui organ să fie şi funcţii de investigare, şi funcţii de managment al bunurilor infracţionale. Unul din argumentele de a plasa instituţia în cadrul CNA era anume faptul că centrul are şi funcţii de urmărire penală. Dacă asta se mută la Ministerul Finanţelor, trebuie revăzut şi conceptul: care funcţii rămân în această agenţie şi care nu. Acum, dacă noi până ca această agenţie să funcţioneze deja vrem să-i schimbăm nişte competenţe, nu va duce decât la trenarea cât mai mult a procesului. Faptul că va fi plasată la CNA ori la Ministerul Finanţelor - nu asta este problema. Problema este ce funcţii îi dăm şi când vedem că îşi începe activitatea.”
Asupra legii privind crearea Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale au lucrat atât reprezentanţi ai CNA, cât şi ai Centrului internaţional de recuperare a activelor din Elveţia. Documentul, de asemenea, a fost expertizat pozitiv de Iniţiativa pentru recuperarea bunurilor furate a Băncii Mondiale.