Departamentul de Stat al SUA: Corupția la nivel înalt este încă larg răspândită în R. Moldova

Autorii raportului observă că investigarea actelor de corupție comise de oficiali a fost „lentă și împovărătoare”. Ei amintesc că în 2022 au fost puși sub acuzare și reținuți mai mulți foști demnitari, printre care fostul președinte Igor Dodon, ex-deputatul Vladimir Andronachi, deputata Partidului Șor Marina Tauber și fostul director al Căilor Ferate din Moldova, Anatolie Topală, însă niciunul dintre aceste cazuri nu s-a terminat cu o condamnare în instanță până la sfârșitul anului.

Tot anul trecut, guvernul a cerut Curții Constituționale să scoată în afara legii Partidul Șor din cauza activităților sale presupus ilegale, inclusiv finanțarea ilegală a campaniilor electorale și sprijinul pentru „operațiunile de influență malignă ale guvernului rus în R. Moldova”. Însă societatea civilă și-a exprimat îndoielile că acuzațiile de finanțare ilegală ar fi suficiente pentru ca formațiunea politică să fie interzisă.

În raport sunt amintite și protestele Partidului Șor din toamna anului trecut, din centrul Chișinăului, și altercațiile dintre manifestanți și poliție, care le-a ridicat corturile, motivând că aceștia întrerup traficul rutier și că nu aveau permisiunea să le instaleze. Raportul spune că, în ciuda încălcărilor pe care poliția le-a depistat la protestele antiguvernamentale, autoritățile au permis desfășurarea acestor manifestații.

Lupta anticorupție și condițiile proaste din închisori

Raportul constată și unele progrese făcute de instituțiile-cheie anticorupție în investigațiile privind îmbogățirile ilicite. „Cooperarea eficientă cu autoritățile relevante din alte jurisdicții a condus la confiscarea bunurilor oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc și ale altor foști politicieni de seamă. Procuratura a redeschis sau a continuat, pe parcursul anului, mai multe dosare penale privind îmbogățirea ilicită a foștilor lideri politici”, constată autorii raportului.

Același raport arată că în majoritatea închisorilor și centrelor de detenție condițiile au rămas dure, din cauza supraaglomerării, a lipsei de intimitate sau a accesului insuficient la aer liber și a lipsei de facilități pentru persoanele cu dizabilități. Autorii aduc drept exemplu starea Penitenciarului nr.13 din Chișinău, care nu îndeplinește standardele minime de prevenire și combatere a torturii și a tratamentelor inumane sau degradante.

Libertatea presei

Autoritățile nu ar fi respectat întotdeauna libertatea de exprimare a presei. „Unii jurnaliști au fost supuși hărțuirii, intimidării și proceselor frecvente”, se arată în raport. În multe cazuri, jurnaliștii ar fi practicat autocenzura, pentru a evita conflictele cu sponsorii sau proprietarii instituțiilor lor de presă, „mulți dintre aceștia fiind politicieni sau oligarhi legați de partidele politice”.

Chiar dacă autoritățile au modificat legea privind datele cu caracter personal și li s-a permis să acceseze gratuit bazele de date ale Agenției Servicii Publice, jurnaliștii de investigație s-au plâns că încă întâmpină restricții și că trebuie să plătească taxe pentru unele informații.

Raportul mai amintește că, după începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au blocat mai multe site-uri de știri care incitau la ură și război și au cerut presei să se abțină de la difuzarea informațiilor părtinitoare și a știrilor false despre război.

Încălcări grave în regiunea transnistreană

În regiunea separatistă transnistreană a R. Moldova au loc în continuare încălcări grave ale drepturilor omului. Autorii vorbesc despre informații credibile în care sunt raportate cazuri de răpiri, tortură și tratamente inumane sau degradante. Condițiile de închisorile de acolo pun în pericol viața deținuților.

În regiune există restricții serioase privind libertatea de exprimare și mass-media, inclusiv pe internet, și pedepse penale pentru calomnie.

Violența în bază de gen și discriminarea LGBT

Pe parcursul anului, autoritățile moldovene s-au angajat să pedepsească mai dur violența împotriva femeilor și să aloce resurse pentru centrele de criză pentru victimele violenței. Cu toate acestea, violența sexuală, inclusiv violul, a rămas „o problemă semnificativă”, potrivit raportului.

De asemenea, au avut loc cazuri de hărțuire verbală și discriminare în raport cu persoanele LGBTQI+ din partea unor oficiali publici și lideri religioși, deși comunitatea raportat o îmbunătățire a respectării drepturilor sale în cursul anului trecut.