Linkuri accesibilitate

Justiția împotriva Reformei


Anatolie Țurcan, judecător la Curtea Suprema de Justiție, a fost președintele Adunării Generale a Judecătorilor din 17 martie 2023.
Anatolie Țurcan, judecător la Curtea Suprema de Justiție, a fost președintele Adunării Generale a Judecătorilor din 17 martie 2023.

Tema justiției reîncepe să domine agenda publică, internă și externă. Vineri, 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pentru crime de război.

E o veste trăsnet, dorită, dar greu de prezumat, având în vedere anvergura inculpatului sau, mai bine zis, anvergura țării în fruntea căreia Putin a săvârșit nenumărate crime în cei circa 20 de ani de când e în fruntea Rusiei. Cumva se întoarce blestemul copiilor de la Beslan, oraș din Osetia de Nord (o autonomie din Federația Rusă). Vorbim de copiii morți în tragicul incident din septembrie 2004, atunci când Putin a ordonat atacul asupra școlii unde un grup de radicali ceceni luaseră ostatici 1 100 de persoane. Comando-ul cerea evacuarea armatei ruse din Cecenia.

Putin, ne amintim, a respins oferta lui Aslan Mashadov, liderul opoziției cecene pro-independență, care i-a propus președintelui rus să medieze în discuțiile purtate cu grupul terorist, pentru a-i salva pe ostatici. Putin a preferat o acțiune în forță, în urma căreia au murit, potrivit unor date oficiale, 333 de oameni, inclusiv 186 de copii, decât să-l legitimeze pe Mashadov. Cu alte cuvinte, a pus orgoliul și interesul său politic înaintea vieții a sute de cetățeni ruși, mulți dintre ei copii.

Am evocat această istorie de-acum 19 ani, încă vie în memoria colectivă, pentru că, iată, mandatul de arestare emis de Curtea de la Haga, evocă deportarea a unui număr mare de copii ucraineni ca urmare a invaziei ordonate de Putin în Ucraina. Punerea în aplicare a ordinului de arestare este o chestiune incertă, depinde de mai multe circumstanțe, dar ca mesaj simbolic e foarte important. Are o rezonanță aparte în spațiul post-sovietic, inclusiv în Republica Moldova, unde impunitatea marilor delapidatori și oligarhi, care s-au aliat cu Kremlinul pentru a da jos actuala guvernare proeuropeană, pare de neclintit.

Curtea de la Haga parcă le-ar spune judecătorilor moldoveni bănuiți de corupție: iată, nici măcar Putin, patronul celor pe care-i protejați, nu se poate sustrage răspunderii în justiție, cu atât mai puțin aveți dreptul voi, chemați să faceți dreptate, să îi scutiți de vina atâtor crime pe indivizii care au furat și subminează independența Republicii Moldova și parcursul său european...

În justiția moldoveană s-a ajuns la capătul răbdării. După Adunarea Generală a Judecătorilor din 17 martie (ce coincidență!), care a pus în scenă dimensiunea împotrivirii la reformă și a sabotajului la adresa actualei puteri din partea unui sistem judecătoresc inert, învechit în rele, nu mai încape loc de tergiversări și formule amiabile – asta declară factorul politic, în frunte cu președinta Maia Sandu. Se vor adopta măsuri dure și rapide.

Convocată pentru prima dată după mai bine de 3 ani, la Adunarea Generală a Judecătorilor din 17 martie au participat 330 din totalul de 425 de magistrați.
Convocată pentru prima dată după mai bine de 3 ani, la Adunarea Generală a Judecătorilor din 17 martie au participat 330 din totalul de 425 de magistrați.

Reforma justiției este angajamentul cel mai important din lista de cerințe a Uniunii Europene, pentru transformarea Republicii Moldova dintr-un regim cleptocratic, cum a fost în toți cei 30 de ani, într-un stat de drept, aflat în serviciul cetățenilor. Blocajul este pe față și sfidător: din cei 28 de judecători supuși procedurii de pre-vetting (pre-evaluare), acest filtru l-au trecut numai 5 persoane (!), iar când le-a venit rândul să fie întrebați și ei de agoniseală și merite profesionale, și-au dat demisia majoritatea magistraților din Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Adunarea Judecătorilor, care trebuia să aleagă noi membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost amânată până pe 28 aprilie, adică până la data la care Curtea Supremă de Justiție urma să examineze contestațiile celor care au picat evaluarea, însă de vreme ce CSJ-ul s-a „golit” de judecători, procesul s-ar putea întinde pe un termen indefinit, doar dacă, așa cum spuneam mai devreme, guvernarea nu va adopta o altă strategie. Și se pare că despre asta e vorba: în mai puțin de 30 de zile, Parlamentul va numi 6 membri în CSM din rândul societății civile, astfel încât CSM-ul să aibă cvorumul necesar și să fie funcțional.

Sistemul de justiție moldovean, așa cum îl știm din epoca lui de glorie dubioasă, este tot ce poate fi mai străin de Europa. Magistrații corupți din Moldova au emis hotărâri care au permis spălarea a zeci de miliarde de dolari („Laudromatul” rusesc), îi favorizează pe infractorii „cu gulerașe albe” – foști politicieni, foști bancheri, foști coordonatori din umbră ai statului. Au invalidat alegeri democratice perfect valabile, pentru a-i scoate câștigători pe favoriții regimului oligarhic.

Dodon, Plahotniuc, Șor și alții profită în continuare de pe urma unor decizii judecătorești vicioase: li se amână la nesfârșit ședințele de judecată, avocații acestora care tergiversează procesele prin neprezentare sunt scutiți de amenzi, reclamațiile procurilor sunt comutate în pedepse mult mai blânde. Și pentru toate aceste malversațiuni judecătorii nu poartă nicio răspundere. Sunt intangibili. Când politicul le cere socoteală, invocă „separația puterilor în stat”. Erorile judiciare le plătesc însă nu magistrații corupți, ci o fac cetățenii din buzunarul lor, atunci când CEDO le înaintează nota de plată.

Separația puterilor trebuie respectată, așa e în democrație, dar ce te faci când una dintre aceste puteri e defectă, funcționează prost, își trădează vocația și misiunea? Justiția se află, practic, în afara controlului public, spre deosebire de politicieni, care sunt validați sau invalidați la fiecare patru ani, dacă nu mai devreme, la urnele de vot. Cum înlăturăm inechitatea strecurată chiar la temelia „mașinăriei” obligată să facă dreptate?...

De răspunsurile la aceste întrebări depind șansele Republicii Moldova de a deveni un stat european în adevăratul înțeles al cuvântului. Un stat salvat din „zona gri” controlată de Rusia și de mafiile transnaționale.

*Punctele de vedere exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Europei Libere Moldova.

  • 16x9 Image

    Vitalie Ciobanu

    Sunt scriitor și jurnalist. Colaborez cu Europa libera de 23 de ani în calitate de comentator. Începând cu iunie 2023 realizez podcastul „Cultura la frontieră”. Vreau prin această emisiune să punem în valoare artiștii, scriitorii, oamenii de creație din Republica Moldova, să vorbim despre opera lor, să-i descifrăm înțelesurile, să o plasăm într-un context mai larg, național și european. Acest produs sper să continue tradiția emisiunilor culturale ale Europei libere, în condiții noi, în era tehnologiilor digitale.

Previous Next

XS
SM
MD
LG