Your browser doesn’t support HTML5
Statele baltice cer să fie incluse în „scutul antirachetă” din Europa
Liderii celor trei state baltice au cerut astăzi la Washington, în timpul întâlnirii lor cu președintele Donald Trump, ca SUA să trimită mai multe trupe și să consolideze apărarea aeriană pe flancul estic al NATO, pentru a contracara amenințarea Rusiei.
Președintele Lituaniei Dalia Grybauskaite, președintele estonian Kersti Kaljulaid și președintele leton Raymond Vejonis vizitează Casa Albă pe 3 aprilie.
Liderii baltici cer ca SUA să trimită sisteme de apărare aeriană Patriot. Totodată, cei trei lideri doresc ca țările lor să devină parte a „scutului antirachetă” din Europa.
Atât NATO, cât și Uniunea Europeană au lansat un plan comun de trasare a unor căi rapide de transport al trupelor și materialului greu prin Europa, inclusiv două autostrăzi care ar trebui să traverseze România.
NATO a stabilit că în Europa sunt nouă coridoare-cheie, vitale pentru transportul convoaielor militare. Două dintre ele traversează România şi intră în Romania pe la Nădlac. Cel mai lung dintre ele trece prin Arad, Timişoara, Sibiu, București şi ajunge la Constanța.
Atât NATO, cât și UE au lansat un plan comun de trasare a unor căi rapide de transport al trupelor și materialului greu prin Europa, inclusiv două autostrăzi care ar trebui să traverseze România...
Celălalt trece prin Drobeta-Turnu Severin, Craiova și Calafat. Însă aceste coridoare nu există încă, iar deplasarea trupelor și a materialului greu pe drumurile naţionale, care ar trece prin localităţi, cum este situația actualmente, s-ar face cu mare dificultate.
Atât NATO, cât și Uniunea Europeană vor ca trupele să se poată deplasa rapid, dintr-o ţară în alta şi pentru asta au nevoie de două lucruri: infrastructură şi simplificarea birocraţiei.
Dacă Europa ar intra în conflict cu Rusia, doar câteva mii din cei peste un milion de militari din armatele sale reunite ar fi pregătiți pentru desfășurarea rapidă, potrivit majorității planificatorilor militari.
Statele Unite ale Americii doresc acum să se asigure că cel puțin 30.000 de militari, împreună cu armamentul greu, pot ajunge la locul unui eventual conflict în termen de maximum 30 de zile de când se lansează alarma.
În cazul unui conflict cu Rusia, trupele ar putea fi întârziate la frontiere sau la anumite poduri prea fragile pentru tancuri.
Manevrele militare rusești numite Zapad (Occident), de la sfârșitul anului trecut, au declanșat un semnal de alarmă la Bruxelles și la Washington, unde exista temerea că acele manevre pe scară largă ar putea provoca un conflict în Europa de Est, lăsând NATO în imposibilitatea de a deplasa rapid trupe suficiente acolo.
Regulamentele militare ale celor 28 de țări ale UE, podurile și tunelurile prea înguste sau fragile pentru echipamente grele și legislația care acoperă transferurile de trupe americane îngreunează NATO, spun programatorii militari.
Planul de facilitare a transferurilor militare va fi transmis acum guvernelor UE și Parlamentului European pentru a fi dezbătut.
În urma unui program pilot aplicat anul trecut pentru a identifica punctele slabe de-a lungul rutelor Marea Nordului - Marea Baltică, unde Rusia desfășoară în mod regulat exerciții militare și își consolidează apărarea aeriană în Kaliningrad, Comisia Europeană va defini anul viitor cele mai eficace rute din Europa pentru transportul militar.
Comisia, care administrează bugetul comun al UE, va analiza, de asemenea, zonele pentru modernizarea infrastructurii și estimarea costurilor, modalitățile de eficientizare a procedurilor vamale pentru muniții și mărfuri periculoase și găsirea unei mai bune cooperări între agențiile UE.
Planul este un test atât pentru eforturile reînnoite ale Uniunii Europene de coordonare în probleme militare, cât și pentru a colabora mai bine cu NATO, care are propriile standarde pentru punțile, drumurile, tunelurile și aerodromurile militare.