Prim-ministrul conservator pro-UE Péter Magyar, care a obținut o victorie electorală zdrobitoare în aprilie, a promis că va anula procesul de retragere, aflat în desfășurare de un an, înainte ca acesta să intre în vigoare pe 2 iunie.
Parlamentul, format din 199 de membri, a votat cu 133 de voturi pentru, 37 împotrivă și cinci abțineri pentru abrogarea oficială a legii privind retragerea din CPI, cu puțin timp înainte de expirarea termenului limită.
Magyar a depus proiectul de lege luni și l-a promovat rapid prin legislativ, printr-o procedură accelerată, relatează AFP.
Legea mai trebuie semnată de președintele Tamás Sulyok, un aliat al lui Orbán.
Organismul legislativ al CPI a salutat ceea ce a numit o „decizie importantă” a Ungariei, după ce guvernul Magyar a anunțat vinerea trecută că va întrerupe procesul de retragere.
„Președinția CPI felicită Guvernul Ungariei pentru această decizie importantă, esențială pentru obiectivul nostru comun de a asigura tragerea la răspundere pentru cele mai grave crime, de a consolida ordinea juridică internațională și de a sprijini instituțiile multilaterale”, se spune în reacția CPI.
Vizita lui Netanyahu
Orbán a anunțat retragerea Ungariei anul trecut, denunțând tribunalul ca fiind o „judecătorie politică”, în timp ce îl găzduia pe aliatul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu.
În 2024, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru acuzații de crime împotriva umanității și crime de război – inclusiv folosirea foametei ca metodă de război – în războiul Israelului împotriva Hamas din Gaza.
Viktor Orbán și Benjamin Netanyahu în timpul unei ceremonii de bun venit organizate în Curtea Leilor din Budapesta, Ungaria, pe 3 aprilie 2025.
Curtea și-a atras atunci mânia administrației președintelui SUA, Donald Trump, un aliat al lui Netanyahu și Orbán, iar SUA au impus sancțiuni împotriva unor judecători și procurori de rang înalt.
Magyar indicase anterior că Ungaria va executa mandatele CPI împotriva oricui, chiar și împotriva lui Netanyahu, în ciuda faptului că l-a invitat la Budapesta, într-o vizită care ar putea avea loc spre sfârșitul anului curent.
Doar Burundi și Filipine s-au retras până acum din CPI.
Înființat în 2002 și susținut de 125 de state membre, tribunalul cu sediul la Haga îi urmărește penal pe cei responsabili de cele mai grave crime din lume atunci când țările nu doresc sau nu sunt în măsură să o facă ele însele.
Sediul Curții Penale Internaționale, la Haga, Olanda, 12 martie 2025.
De la înființare, CPI a deschis peste 30 de dosare pentru presupuse crime de război, crime împotriva umanității, genocid și infracțiuni împotriva administrării justiției.
Însă China, Israel, Rusia și Statele Unite se numără printre țările care nu recunosc jurisdicția CPI, reducând astfel capacitatea acesteia de a-i ancheta pe cetățenii lor.
Într-un alt efort de reformulare a politicii externe ungare în epoca post-Orbán, guvernul lui Magyar se pregătește să prezinte Comisiei Europene un plan de reforme care să permită deblocarea unor fonduri europene reținute de Bruxelles din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernării anterioare.
Magyar a declarat sâmbătă că negocierile privind fondurile UE suspendate „merg bine” și că intenționează să semneze joi, la Bruxelles, un acord pentru deblocarea acestora.
Scris cu informații de la AFP și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te