Dialogul Chişinău-Tiraspol între optimism şi realităţi

Franco Frattini, care și în acest an deține funcția de reprezentant special al președinției în exercițiu al OSCE, a vizitat Chişinăul și Tiraspolul. Ce noutăți aduce această vizită, în condițiile în care la Chişinău încă nu a fost format un Guvern funcțional, după alegerile parlamentare? Ziua de 9 mai sărbătorită ca Ziua Victoriei sau Ziua Europei. Și cum văd experții de la Tiraspol relațiile regiunii transnistrene cu Kievul și cu noul președinte ucrainean.

Moderatorul emisiunii, Lina Grâu.

Dialogul Chişinău-Tiraspol între optimism şi realităţi

Europa Liberă: Începem cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Franco Frattini, reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, a vizitat Chișinăul și Tiraspolul la sfârșitul săptămânii trecute. Un comunicat al OSCE anunța că „Frattini s-a concentrat în cadrul vizitei pe modalitățile de avansare a procesului de reglementare transnistreană”.

„Procesul de negocieri nu este înghețat, nu este blocat. Înțelegem că din punct de vedere politic este o perioadă tranzitorie, cu mai multe probleme, și unele inițiative legate de reglementarea transnistreană poate că nu sunt prioritare. Dar vedem că grupurile de lucru lucrează în domenii precum drepturile omului, domeniul bancar, libera circulație. Toate aceste întâlniri la nivel tehnic continuă și sperăm că așa va fi și pe viitor”, a declarat Franco Frattini sâmbătă, după întrevederile avută la Chişinău.

Franco Frattini (stânga) şi liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, la Bender

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, insistă ca regiunea separatistă din stânga Nistrului să nu mai fie numită Transnistria, ci Pridnestrovie sau „republica moldovenească nistreană”. „Denumirea de „Transnistria” este una excluziv românească de ocupație. Sub această fațadă aici s-au făcut execuții în masă – nu doar executarea evreilor, Holocaustul, ci și executarea prin împușcare a populației pașnice. Pentru mine denumirea de Transnistria însemnă Holocaust, fascism și nazism”, a declarat Vadim Krasnoselski, miercuri, 8 mai, într-un interviu pentru presa de la Tiraspol. El a mai spus că cere tuturor diplomaților și actorilor străini cu care se întâlnește să nu mai numească regiunea „Transnistria”. „Obișnuiți-vă cu denumirea noastră corectă. Oamenii din jur trebuie să ne respecte tradițiile, istoria și memoria”, a mai spus liderul de la Tiraspol.

Negociatorul șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, susține că independența Transnistriei ar putea fi recunoscută la nivel internațional în mai puțin de 5-10 ani. „Transnistria are motive politico-juridice și istorice impecabile pentru recunoașterea ei internațională, a declarat Ignatiev într-un interviu pentru ziarul Komsomolskaia Pravda. Partenerii externi înțeleg din ce în ce mai bine că Transnistria există demult ca stat independent. Și următorul pas după acceptarea de facto a acestei realități trebuie să devină recunoașterea de jure a Transnistriei”, a spus Ignatiev, subliniind că în negocierile pentru reglementarea transnistreană Tiraspolul urmărește „să se afirme ca stat independent”.

Acesta a mai spus în interviu că nu s-a mai întâlnit cu șefa echipei moldovene de negociatori, Cristina Lesnic, de mai bine de cinci luni, situație pe care a calificat-o ca fiind anormală. Potrivit lui, a scăzut și frecvența întâlnirilor la nivelul grupurilor de experți. Ignatiev s-a plâns că există dificultăți în ceea ce privește circulația mașinilor transnistrene cu numere neutre. El s-a arătat indignat de faptul că polițiștii moldoveni opresc și sancționează șoferii care nu au lipit pe mașină abțibildul cu abrevierea Republicii Moldova – MD. „Acest abțibild este obligatoriu pentru circulația internațională. Faptul că polițiștii reacționează la lipsa lui însemnă că autoritățile moldovene înțeleg că Transnistria și Republica Moldova sunt două state diferite”, spune Ignatiev în interviu. Potrivit lui, există dificultăți și în ceea ce privește permisele de conducere transnistrene.

Doi cetățeni moldoveni au fost opriți la intrarea în Ucraina și au primit interdicție de călătorie în țara vecină pe o perioadă de trei ani pentru că aveau asupra loc „Panglica Sfântului Gheorghe” în culorile portocalie-neagră, considerată în Ucraina, un „simbol provocator” și element al propagandei ruse. Panglica a fost interzisă din 2017 în Ucraina, fiind înlocuită cu macul roșu.

De Ziua Victoriei, la Chişinău

Kievul a anunțat că nu va recunoaște pașapoartele acordate de Rusia cetățenilor ucraineni din teritoriile ocupate de rebelii ajutați de Kremlin în estul țării, comparându-le cu actele de identitate acordate de naziști. „Aceste pașapoarte vor fi considerate nelegitime. Nu vom recunoaște niciodată nicio cetățenie acordată de statul agresor”, a declarat într-o ședință de Guvern premierul Volodimir Groisman. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luna trecută că simplifică procedura de acordare a cetățeniei ruse etnicilor ruși din regiunile estice ale Ucrainei controlate de rebeli. Decretul lui Putin a fost criticat aspru de către Kiev și aliații occidentali ai Ucrainei.

Facebook a anunțat că a eliminat mai multe pagini și conturi care ar fi fost create din Rusia și implicate în „comportament neautentic coordonat”. Cea mai mare companie de social media din lume a spus că paginile închise făceau parte dintr-un grup mic emanând din Rusia și axându-se pe activități de influențare în Austria, Germania, Țările Baltice, Spania, Ucraina și Marea Britanie. Ucraina era ținta a aproape 100 din paginile și conturile înlăturate. Facebook și-a intensificat eforturile de contracarare a trolilor și știrilor false după dovezile despre folosirea rețelelor sale de către Rusia pentru influențarea alegătorilor americani în timpul alegerilor prezidențiale din 2016.

Ucraina a chemat Rusia în fața instanțelor internaționale, cerându-i să îi elibereze imediat pe cei 24 de marinari pe care îi ține în detenție din octombrie anul trecut, când gărzile de coastă rusești le-au confiscat vasele în strâmtoarea Kerci. Procesul are loc la Hamburg, la Tribunalul Internațional pentru Legile Mărilor. Anterior, în noiembrie 2016, o altă instanță, Curtea Penală Internațională, a decis că în estul Ucrainei are loc „un conflict armat internațional între Ucraina și Federația Rusă”.

Investigațiile legate de cauza prăbușirii avionului Suhoi Superjet 100 la Moscova pe 5 mai, soldată cu moartea a 41 de oameni, se concentrează pe greșelile de pilotaj. Potrivit companiei Aeroflot, care efectua zborul, piloții aveau 1400 de ore de zbor experiență, iar avionul fusese revizuit tehnic în urmă cu o lună. Investigatorii discută și cu supraviețuitorii accidentului care spun că avionul ar fi fost trăsnit de un fulger.

Călătorii cu turbulențe a avioanelor de tip Suhoi Superjet 100

Departamentul de Stat american a anunțat că secretarul de stat Mike Pompeo se va întâlni cu președintele Rusiei Vladimir Putin și cu ministrul de externe Serghei Lavrov la Soci, pe 14 mai. Mike Pompeo va fi în Rusia pe 13 şi 14 mai. Pe agenda convorbirilor, potrivit Departamentului de Stat, figurează „o gamă largă de chestiuni bilaterale și multilaterale”. Pe 13 mai Pomepo are programată o întâlnire cu oameni de afaceri americani la Moscova și cu personalul ambasadei şi va depune o coroana de flori la mormântul soldatului necunoscut din apropierea Kremlinului.

***

Europa Liberă: Reprezentatul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, fostul ministru de externe al Italiei, s-a aflat vineri și sâmbătă în Republica Moldova. Frattini a mai fost în vizită și anul trecut, reprezentând președinția italiană a organizației, dar și Slovacia, care a preluat șefia anul acesta, i-a păstrat funcția. Liliana Barbaroșie are detalii:

Franco Frattini a mai vizitat R. Moldova de câteva ori anul trecut, pe perioada preşedinţiei italiene a OSCE, dar această vizită este prima de la preluarea preşedinţiei organizaţiei de către Slovacia şi ea survine pe fundalul unei noi crize politice la Chişinău, rezultată din incapacitatea, timp de mai mult de două luni de la scrutinul parlamentar, creării unei coaliţii de guvernare în R. Moldova.

Potrivit consilierului prezidenţial Vasilii Şova, vizita ar putea fi legată mai ales de organizarea unei noi runde de negocieri în formatul 5+2 care, deşi fusese plănuită pentru această vară, ar putea să fie amânată din cauza lipsei, la Chişinău, a unui nou guvern cu împuterniciri depline.

Şova ne-a mai spus în ajun că Frattini, probabil, vrea să înţeleagă în ce măsură rămân valabile planurile anterioare referitoare la desfăşurarea reuniunii.

Franco Frattini, la cetatea Tighina/ Bender

Alte surse apropiate negocierilor spun că Frattini va încerca să impulsioneze realizarea acţiunilor rămase nesoluţionate din pachetul „Berlin plus” şi paşii tehnici din cadrul „măsurilor de încredere”, care s-ar afla într-un „punct mort” din momentul intrării Chişinăului în febra electorală la începutul acestui an.

Există însă şi temeri că Frattini ar putea încerca să dea startul negocierilor pe o nouă chestiune despre care se crede că ar fi favorabilă Tiraspolului – cea legată de integrarea sectoarelor bancare ale celor două maluri ale Nistrului, în timp ce, deşi fără a o recunoaşte public, unii oficiali de la Chişinău ar fi tot mai dezamăgiţi de continuarea negocierilor fără introducerea pe agendă a subiectelor politice şi de securitate.

Ultima rundă de negocieri în formatul 5+2 a avut loc vara trecută, la Roma, rundă după care Franco Frattini a vizitat, în septembrie, Republica Moldova pentru a împărţi personal la Tiraspol primele plăcuţe de înmatriculare neutre pentru autoturismele transnistrene.

Plăcuţele au început să fie tipărite urmare a unei importante înţelegeri atinse anul trecut, când s-a decis înregistrarea oficială de către Chişinău a autoturismelor transnistrene şi începerea eliberării unor plăcuţe de înmatriculare fără însemne speciale, ceea ce le-a permis acestora să fie introduse în traficul internaţional.

Înţelegerea, apreciată de OSCE şi alţi parteneri internaţionali ca un „substanţial progres” în procesul de negocieri, şi-a atras pe de altă parte criticile unei părţi a societăţii civile, care crede că în spatele aparentului progres ar sta nişte târguri obscure între liderul PD, Vlad Plahotniuc, şi proprietarul companiei transnistrene Sheriff, Victor Guşan, şi că, prin agrearea plăcuţelor, Chişinăul a admis de fapt crearea unui precedent periculos de validare a încercărilor Tiraspolului de a-şi consolida poziţiile.

Franco Frattini, înmânând plăcuţe auto neutre. Tiraspol, 10 septembrie 2018

Însuşi Frattini este privit cu neîncredere de o parte a societăţii civile de la Chişinău, care îl suspectează pe fostul premier italian că ar împărtăşi mai ales poziţii pro-ruseşti asupra rezolvării conflictului.

Printr-o declaraţie de anul trecut, Frattini a reuşit să producă iritaţie şi în rândul politicienilor puterii, după ce a spus presei ruse că ideea retragerii trupelor ruse din Transnistria este nerealistă, în timp ce o rezoluţie promovată de autorităţile moldovene la Adunarea Generală ONU cerea exact acest lucru. Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a declarat atunci că „astfel de mesaje spuse la Moscova sau oriunde pot avea un efect extrem de dăunător pentru rezolvarea conflictului transnistrean”.

***

Europa Liberă: Un comunicat de presă al OSCE anunță că în cadrul vizitei sale Frattini s-a întâlnit cu „coordonatorul coaliției de guvernare” Vlad Plahotniuc și reprezentantul politic din partea Chişinăului, Cristina Lesnic, iar la Tiraspol – cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski și șeful echipei transnistrene de negociatori, Vitali Ignatiev.

La conferința de presă susținută la Chişinău, vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic a confirmat și informațiile că premierul Pavel Filip a intervenit, anul trecut, pe lângă autoritățile ucrainene, în favoarea Uzinei metalurgice de la Râbnița, care risca să fie lovită de sancțiunile ucrainene impuse unui număr de 700 de firme cu legături cu Rusia.

Cristina Lesnic

„Trebuie să recunosc că într-adevăr a existat o corespondență oficială, nu doar la nivel național, dar și la nivel internațional cu privire la subiectul Uzinei metalurgice. Chişinăul nu este interesat că creeze careva bariere sau blocaje administrative niciunui agent economic care este oficial înregistrat la Agenția Servicii Publice. Această Uzină metalurgică are peste 2400 de angajați și eu cred că noi trebuie să ne gândim și la faptul că ne interesează să îmbunătățim viața oamenilor care locuiesc în Republica Moldova, mai ales dacă pretindem că regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova.”

RISE Moldova și reporteri de la Serviciul ucrainean al Europei Libere au descoperit că Uzina metalurgică, unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul transnistrean, a fost scoasă din lista întreprinderilor sancționate de Ucraina la zece zile după ce premierul Pavel Filip a cerut acest lucru printr-o scrisoare oficială adresată omologului său ucrainean Vlodimir Groisman şi preşedintelui Petro Poroşenko.

Intervenția Guvernului Filip în favoarea uzinei de la Râbnița a fost salutată și de Franco Frattini, care a confirmat și faptul că mediatorii fuseseră informați despre aceste demersuri ale Chişinăului încă de anul trecut.

​Franco Frattini: „Este foarte important că autoritățile țării au inițiat ridicarea barierelor și obstacolelor. Vorbim despre mii de muncitori și evident că trebuie de făcut tot ce se poate pentru a facilita și de a ridica obstacolele. Un motiv în plus pentru asta este că acel teritoriu este parte a Republicii Moldova. Autoritățile acționează în interesul întregii populații, a oamenilor care muncesc. Deci nu am nicio obiecție, din contra, salut decizia de a susține un sector industrial important care este relevant pentru această țară în integritatea ei.”

Un alt subiect sensibil pe care a pus accent Chişinăul este starea depozitului de muniții de la Colbasna, aflat în gestiunea Grupului operativ de trupe ruse din stânga Nistrului și unde sunt stocate 20 de mii de tone de muniții, multe dintre care datează încă din perioada celui de al Doilea Război Mondial. Chişinăul și alți membri ai formatului 5+2 cer o inspecție internațională la acest depozit, inspecție care însă este refuzată de partea rusă.

Cristina Lesnic: „Abordarea Chişinăului constă în faptul că acest depozit datează din anii 1940. Este un depozit la care anterior a existat un precedent cu privire la distrugerea anumitor categorii de muniții. Nu aș vedea probleme în a replica această experiență și de această dată. Pentru noi este importantă securitate atât în interiorul țării, cât și la nivel regional. Acest depozit se află nu departe de Ucraina și cred că și Ucraina, fiind în formatul 5+2, ar putea fi cointeresată în acest proces.

În al doilea rând, până la momentul actual nu există niciun raport precis, clar, despre ce se găsește în acest depozit. Iar munițiile din acest depozit pot genera o situație de criză. Cred că o inspecție eficientă, cu participarea părților interesate, inclusiv a OSCE, ar putea să ne ofere o garanție suplimentară că în acest depozit lucrurile sunt bine administrate și să cunoaștem exact ce am putea face cu acele muniții care deja nu mai corespund criteriilor de întreținere”, a mai spus vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic.

La Tiraspol, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a insistat asupra faptului că în prezent procesul de negocieri bate pasul pe loc. Printre temele de interes maxim pentru Tiraspol sunt restabilirea legăturilor telefonice dintre cele două maluri, închiderea a ceea ce Tiraspolul numește dosare politice deschide de Chişinău unor funcționari din regiunea transnistreană, cooperarea sectoarelor bancare, livrarea fără piedici a corespondenței pe malul stâng. Tiraspolul este deranjat de posturile vamale comune moldo-ucrainene de la frontiera estică. Krasnoselski a mai spus că podul de la Gura Bîcului, deschis acum mai bine de un an, nu funcționează la capacitate deplină și mai există aspecte nesoluționate legate de plăcuțele de înmatriculare și permisele neutre eliberate șoferilor transnistreni.

Franco Frattini a anunțat în cadrul conferinței de presă susținute la Bender că următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 ar putea avea loc în iulie sau septembrie. Iar în luna iunie Republica Moldova ar putea fi vizitată de o delegație a mediatorilor și observatorilor în reglementarea transnistreană, așa numitul format 3+2, adică mediatorii Rusia, Ucraina și OSCE și observatorii Uniunea Europeană și SUA.

***

Europa Liberă: Pe 9 mai în regiunea transnistreană a fost marcată cu fast Ziua Victoriei. Un tanc T-34 și o copie a drapelului arborat pe Reichstag, la Berlin, în 1945, au defilat prin Piața Suvorov din Tiraspol. La paradă au participat militari, cazaci și cadeți din forțele armate ale regiunii transnistrene, dar și militarii Grupului Operativ de Trupe Ruse, staționat în stânga Nistrului fără acceptul Chişinăului.

Defilarea de 9 Mai la Tiraspol

Ziua Europei a fost sărbătorită la Chişinău, ca în fiecare an, prin organizarea, în centrul orașului, a Orășelului European, unde ambasadele statelor europene au amenajat standuri care prezentau cultura, tradițiile și bucătăriile din Uniunea Europeană. Colega mea Mihaela Savca i-a întrebat pe oamenii întâlniți ocazional pe străzile Chişinăului ce cred despre Uniunea Europeană?

- Nu pot să vă spun, nu sunt încântată eu de așa ceva.

- Libertatea de expresie și omenia între oameni. Legile sunt toate făcute așa ca să se dezvolte pe baza păcii între oameni.

- Cred că libertatea și liberalismul, respectarea drepturilor omului.

- Îmi place, în primul rând, chiar respectul oamenilor unul față de altul, chiar și în stradă. Dar și curățenia.

​- Îmi place că acolo se respectă legile, că acolo legea este lege, nu ca la noi.

- În Uniunea Europeană îmi place totul – organizarea de stat, democrația. Ceea ce nu-mi place mie, este un moment, este că prea este liberă migrația.

- Cred că ar fi bine ca la noi salariile să fie aceleași, ca în Uniunea Europeană. Să fie salarii și pensii pentru părinții noștri. Atât.

- Clar lucru că acolo sunt altfel de oameni, altă mentalitate, cu totul altfel. Oamenii acolo trăiesc liber. Dar la noi nu poate să fie, că noi nu trăim liber, noi trăim cu frica în sân, ne temem unul de altul.

- Nu e nimic ce să nu-mi placă acolo. Totul este frumos. Totul este bine.

- În general situația social-economică este mult mai bună în Uniunea Europeană decât la noi. Poate că nu-mi place situația actuală cu migranții.

- Oamenii acolo gândesc altfel decât la noi. La noi parcă ar fi un pic cam subdezvoltați.

Portrete și momente de la „Orășelul european”

​- Avem multe de învățat de la ei, mai ales când este vorba despre medicină, învățământ.

- Este ordine întotdeauna, curățenie. Drumurile sunt drumuri.

- Oamenii muncesc și sunt plătiți și odihna e la timp. Dar la noi leafa și pensia e mizeră.

- Libertatea omului și bunăstarea materială, și interesul înalt pentru cultură, pentru spiritualitate – asta îmi place.

- Nivelul de viață e mai bun și nivelul de educație, oamenii sunt mai civilizați. Dacă și la noi ar fi lucrurile acestea, și noi am trăi destul de bine.

- Bunăstarea și situația materială.

- Există opinia că după gard iarba este mai verde. Și se pare că în acest caz chiar este mai verde.

***

Europa Liberă: Anii trecuți Ziua Europei era sărbătorită și la Tiraspol, chiar dacă în cadrul unor evenimente fără prea mare amploare. În acest an încă nici măcar aceste evenimente nu au mai fost organizate.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă dacă știu că pe 9 mai este sărbătorită și Ziua Europei și ce atitudine au față de Uniunea Europeană și valorile ei. Mulți dintre respondenți s-au arătat surprinși de întrebare sau au refuzat să răspundă, au fost și unii care au reacționat la limita violenței verbale și fizice. Iată răspunsurile celor care au fost de acord să-și spună punctul de vedere:

​- Nu știu nimic despre Ziua Europei. Dar m-am gândit la cooperarea în domeniul businessului mic și mijlociu.

- Nu am auzit despre o astfel de sărbătoare. Nu mă interesează. Mă interesează viața noastră, lucrurile cu care trăim noi – sărbătorile, evenimentele, tradițiile noastre – toate mă interesează.

- Nu știu cum să vă răspund la această întrebare. În general nu știam că există așa o sărbătoare. Eu privesc permanent televizorul, televiziunea TSV, și oricum nu am știut. Dar singurul lucru care îl pot spune este că pe noi nimeni nu ne așteaptă acolo, că locul nostru este acolo unde ne-am născut și am trăit.

- Eu cred că Ziua Victoriei este o sărbătoare care le înglobează pe toate, este unică. Ei sărbătoresc în felul lor, noi – în felul nostru. În rest, am vrea să călătorim în Europa, dar nu ne ajung bani.

- Noi am lucrat și nu am sărbătorit nimic. Dar în general nu am prea auzit despre Europa. Dar dacă vom vrea să aflăm ceva, vom căuta pe internet.

***

Europa Liberă: Deja de câțiva ani în Federaţia Rusă la paradele dedicate Zilei Victoriei participă copii și adolescenți, care, îmbrăcați în uniforme militare, mărșăluiesc, scandează și cântă cântece patriotice din perioada sovietică. Există chiar magazine care vând uniforme militare pentru copii, începând cu mărimi pentru sugarii. Exemplul a fost rapid preluat nu doar la Tiraspol, dar și la Chişinău, unde zeci de copii au putut fi văzuți în acest an purtând uniforme militare.

Ziua Victoriei la Tiraspol

La Tiraspol copiii au fost încurajați să „guste” viața de militar în cadrul expoziției „Satul partizanilor”, organizate pe teritoriul Grupului operativ de trupe ruse, unde copiii au întins sârmă ghimpată, s-au jucat în tranșee, am mâncat hrișcă ostășească și au încercat să țintească dintr-o armă adevărată sau dintr-o mitralieră. Mulți dintre ei s-au speriat însă de-a binelea atunci când unul dintre tancuri a tras cu adevărat, de trei ori la rând.

La Moscova, adolescenți în pantaloni kaki și berete roșii participă deja al treilea an la parada oficială din Piața Roșie. Aceștia fac parte din mișcarea de tineret a Ministerului rus al apărării – „YunArmia”, adică „armata tinerilor”. Ministerul apărării alocă fonduri pentru construirea parcurilor militare „Patriot”, unde tinerii își desfășoară activitățile. Parcul construit în apropiere de Moscova a costat 300 milioane de dolari, încă unul este de curând finalizat la Tula. Se planifică construcția a încă cinci parcuri de aceste fel, în diferite regiuni ale Rusiei, inclusiv în Ural și Murmansk.

Costul uniformei însă nu este acoperit de stat. Aceasta trebuie cumpărată de părinți prin intermediul câtorva site-uri specializate – o afacere profitabilă a omului de afaceri din Sankt-Petersburg, Evgheni Prigojin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Uniforma de vară de exemplu costă, cu reducere, în jur de 80 de dolari, în timp ce setul complet poate ajunge la aproape 300 de dolari.

Colegul nostru de la postul de televiziune Current Time, Timur Olevski, a întrebat-o pe psihologul pentru copii, Ekaterina Burmistrova, ce impact are asupra copiilor participarea la o astfel de mișcare militarizată.

Ekaterina Burmistrova

​Ekaterina Burmistrova: „Este un subiect foarte complicat. Războiul este monetizat, este arătată copiilor, și nu doar lor, ci și maturilor, doar partea „glamour” a războiului. Toată durerea – pentru că a fost o imensă tragedie națională, în fiecare familie a murit cel puțin o persoană – toate aceste lucruri rămân în afara cadrului, în afara atenției. Eu cred că e inadmisibil ca din război să se facă glamour. Copiii, în special preșcolarii, nu au încă gândire critică.”

Current Time: Dar îmi amintesc că, atunci când eram la școală în perioada sovietică și se organizau concursuri de cântece și marșuri militare, eram foarte mândru, în clasa a cincea, că sunt precum un soldat. Dar mai aproape de universitate această dorință a mea a început să dispară…

Ekaterina Burmistrova: „Pentru că la acea vârstă încep să lucreze filtrele critice și apare capacitatea de a gândi critic, capacitate care nu este dezvoltată încă nici la copii de grădiniță, nici la cei din clasele primare. Iar în condițiile unui anumit model de educație această gândire critică ar putea în general să nu apară”.

Current Time: Absolvenții caselor de copii sunt înscriși automat în această armată a tinerilor, fără ca să fie întrebați. Se consideră că „ce altceva mai poate face un absolvent al unui orfelinat?”. Credeți că e normal?

​Ekaterina Burmistrova: „Un absolvent al casei de copii - și aceasta este tragedia orfelinatelor din Rusia – va fi bucuros de orice fel de activitate. Pentru că o activitate în care să fie implicat e deja mai bine decât nimic. Plus că această armată a tinerilor este prezentată ca ceva frumos, romantic, ca ceva ce aduce aventură. Și copilul nu înțelege, și nici adolescentul nu înțelege, că i-a fost arătată doar o parte din realitate.”

Current Time: Părinții care cumpără din banii lor uniforme pentru tinerii din această mișcare trebuie mai degrabă să se bucure și să stea liniștiți că copiii lor nu sunt în stradă? Sau totuși trebuie să-i pună în gardă faptul că tinerii sunt îmbrăcați în uniforme identice, la comanda statului?

Ekaterina Burmistrova: „Generația oamenilor care ar putea fi speriați de faptul că copilul lor se îmbracă în ceva identic la comanda statului din păcate a ieșit din vârsta la care educă copii. Cei care sunt acum părinți au uitat de pioneri, au uitat de comsomoliști, au uitat de coloanele mărșăluind, ei nu au privit filmul „Fascismul obișnuit”. Și ei nu sunt speriați de asta, ei nu ai niciun fel de asociații negative. Iată de ce lor nu le este frică. Mai mult decât atât, ei în copilărie au stat pe genunchii veteranilor de război.”

Current Time: Adică oamenii care își îmbracă copiii în uniformă militară au în vedere experiența proprie, faptul că au stat pe genunchii veteranilor de război, și nu perspectiva ca copilul lor să fie făcut bucăți undeva într-o tranșee?

Ekaterina Burmistrova: „Evident! Este vorba de o încercare de a menține legătura. Pentru că într-adevăr a fost vorba despre o tragedie națională gigantică. Da, a fost o victorie – dar care a fost prețul acestei victorii? Această cifră – de 20 de milioane de morți doar în statisticile oficiale – este una terifiantă. Această legătură a fost pierdută, Rusia a uitat pentru o vreme despre aceste lucruri. Și marketologii aceste mișcări joacă foarte abil ideea de a nu uita – pentru că, într-adevăr, la nivelul populației există foarte profund această dorință de a nu uita durerea războiului. Dar ridică semne de întrebare forma în care se face acest lucru. E bine așa cum se face acum, sau totuși trebuie găsite alte modalități de a nu uita?”

Current Time: Am văzut înregistrări din unele școli care participă la această „armată a tinerilor”, unde există instructori militari – niște bărbați în toată firea care ordonă: „Aliniere! Drepți!”. Și m-am prins asupra gândului că se pare că lor le place să comande acestor fete și băieți îmbrăcați în uniforme militare identice. Despre ce vorbește acest lucru?

Ekaterina Burmistrova: „Poate vorbi despre multe lucruri. Printre acești instructori militari sunt mulți luptători din Cecenia, din Afganistan, oameni traumatizați de profesie, cu experiențe militare traumatizante.”

Current Time: Acești copii sunt total subordonați acestor maturi…

Ekaterina Burmistrova: „Este o parte din sistem. Da, ei sunt subordonați, dar se consideră că așa este bine. În acest sistem se consideră că un om matur nu îi va învăța ceva rău pe copii. Și nici copilul, până la o anumită vârstă, nu-și pune problema că un matur îl poate învăța ceva ce mai târziu fie îi va dăuna, fie îi va complica viața, fie va aduce un rezultat neunivoc.”

Current Time: Aveți o explicație, pentru ce are nevoie statul de așa ceva?

Ekaterina Burmistrova: „Sunt multe motive pentru care ar avea nevoie. Acum, în Rusia în prim plan este scoasă așa-numita „națiune a victoriei”. Este ultimul eveniment cu adevărat eroic, în baza căruia se poate construi un nou sistem de coordonate. Nimic din ce s-a întâmplat mai apoi în istoria Rusiei, din păcate, nu se pretează la așa ceva și nu folosește la construirea unei imagini bine, productive, a viitorului. Și asta este o imensă tragedie – e părerea mea. Romantizarea trecutului este o mișcare standard la care recurge puterea din Rusia.”