Multe, foarte multe sunt modalitățile de control prin care statul te verifică dacă ești bun cetățean, antreprenor și contribuabil. Pe lângă controlul de la fisc, mai ai tot felul de verificări neanunțate de la protecţia consumatorului, sănătatea publica, siguranţa alimentelor, transport, protecţia mediului s.a.m.d.
Când se plânge românul de taxe și impozite nici nu-și închipuie ce invenții drăcești de control al câștigului cetățeanului ies prin alte părți
Când se plânge românul de taxe și impozite nici nu-și închipuie ce invenții drăcești de control al câștigului cetățeanului ies prin alte părți. Sau ce fel de control. Sigur, din exces de zel, s-a ajuns ca regulile de igienă pentru deschiderea unui restaurant, de pildă, să fie mult mai severe în estul Uniunii Europene, la membrii recenți, decât în vest. Să ai, de pildă, chiuvete diferite pentru curățarea peștelui și a legumelor. Sau ca între bucătărie și toalete să fie nu știu câți metri, reguli total nerespectate în vest.
Pe de altă parte, iată: în Belgia guvernul a introdus un dispozitiv obligatoriu pentru restaurante, baruri și cafenele care îi va face în mod cert pe foarte mulți cârciumari să închidă definitiv. Deja, previziunile cele mai prăpăstioase sunt că între un sfert și o treime din stabilimente vor fi nevoite să închidă.
Este vorba de ceea ce se numește de pe acum o „cutie neagră“, ca la avioane. O cutie care măsoară și reține tot. Este un dispozitiv electronic informatizat, conectat în permanență la casa de plată a restaurantului sau cafenelei, dar conectat în același timp și la o bază de date națională accesibilă în permanență fiscului.
Practic nicio plată nu va mai fi posibilă fără ca ea să fie înregistrată definitiv într-un registru electronic. Asta înseamnă că simpla deschidere inutilă a sertarului casei, cel în care se țin bancnotele și mărunțișul și care, prin închidere, poate imprima un bon, un tichet, asta înseamnă și că simpla deschidere inutilă a acelui sertar, fără a scoate sau vârî nimic înăuntru, poate să lase o urmă electronică și produce suspiciune.
Nu este însă decât o prelungire firească a unor apucături administrative vechi.
Belgia a fost întotdeauna una din țările cele mai taxatoare din lume, la nivelul Olandei sau al țărilor scandinave. De pildă, cine are răgazul de a privi fațadele prin Bruxelles sau alte mari orașe belgiene va vedea extrem de multe fațade pe jumătate oarbe, cu rânduri de ferestre zidite, sau uneori cu câte o fereastră din două zidită. Asta pentru că acum multe decenii s-a introdus brusc un impozit pe ferestre. Cu cât casa îți era mai luminoasă, cu atât impozitul funciar era mai mare.
Belgia a avut așadar un impozit pe ferestre, precum acel „fumărit“ din România veche, când se taxau hornurile. Mulți proprietari mai scăpătați au fost atunci nevoiți să își zidească ferestrele, iar majoritatea, mai ales după ce s-a refăcut zidul pe dinăuntru, au rămas așa, oarbe, ca o mărturie neestetică, dizgrațioasă, a furiei taxatoare.
*********************
Reforma structurilor de control va reduce presiunile asupra mediului de afaceri, asta promite ministrul economiei Octavian Calmîc să se întâmple în punctul terminus al reformei demarate acum un an şi ajunse pe ultima sută de metri.
Numărul instituţiilor cu funcţii de control a fost redus de la 60 la 13. Acestea vor fi obligate începând cu anul viitor să notifice agenții economici despre intenția de a efectua controlul. Excepție vor face Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor și supravegherea pieţei, cea pentru Siguranţa Alimentelor şi FISC-ul care vor putea opera controale inopinate atunci când constată anumite riscuri. În mod ideal, un agent economic, dacă e de bună credință, va fi verificat o dată pe an, a spus Ministrul Calmîc:
„Încercăm să scoatem şi să micşorăm constant presiunea asupra mediului de afaceri astfel încât să avem o previzibilitate, să excludem abuzurile. Asta nu înseamnă însă că vom fi loiali la încălcările care ţin de calitatea serviciilor şi a bunurilor care sunt plasate pe piaţă. În cazul în care vor fi determinate încălcări vom face toate controalele şi vom aplica măsurile administrative astfel încât să fie eliminate imediat.”
Octavian Calmîc
Promisa relaxare a controlului de stat este, în general, văzută cu ochi buni de antreprenori şi în mediul experţilor. Președintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovan nu este convins însă că reforma va fi pusă în practică, la fel de bine cum arată pe hârtie:
„Sperăm că va fi un efect real, dar ce va fi este greu de spus. Probabil este nevoie şi de un control al controlorilor. De exemplu la Cahul un inspector a fost de patru ori timp de o lună la un agent economic, deşi acesta nu încălcase nicio regulă. Orice tendință în această direcţie inspiră o doză de optimism fiindcă era exces de instituţii cu dreptul de control. Va avea efecte sau nu, eu încă mă îndoiesc.”
Preşedinta Asociaţiei Patronale a Industriei Uşoare, Alexandra Can, spune că reformarea structurilor de control a fost una din principalele revendicări ale reprezentanţilor mediului de afaceri din cadrul Consiliului Economic pe lângă primul ministru, Alexandra Can, care face parte din acest consiliu, spune că e rândul agenţilor economici să-şi asume responsabilitatea:
Chemăm, îndemnăm mediul de afaceri să respecte legislaţia fiscală. Pentru că unii spală banii şi nu plătesc impozite şi atunci noi nu putem să fim scutiţi de orice controale şi de bătaie de joc pentru că unii calcă întotdeauna cu stângul
„Chemăm, îndemnăm mediul de afaceri să respecte legislaţia fiscală. Pentru că unii spală banii şi nu plătesc impozite şi atunci noi nu putem să fim scutiţi de orice controale şi de bătaie de joc pentru că unii calcă întotdeauna cu stângul. Deci îi îndemnăm pe toţi să respecte legea şi să nu provoace din nou amplasarea organelor de control în capul nostru.”
Reforma a fost precedată anul trecut de un moratoriu de șase luni asupra controlului de stat anunțat de premierul Pavel Filip care a denunțat foarte vocal abuzurile comise asupra antreprenorilor. Filip vorbea atunci despre „abuzuri uriașe”, „patru controale timp de o săptămână” şi „mită în sume enorme”. Premierul mai spunea atunci că doar 5 la sută din dosarele intentate de poliția economică ajung în instanța de judecată, ceea ce, după părerea sa, ar demonstra „fabricarea acestor dosare”.
Guvernul promite să relaxeze inclusiv controalele din partea organelor de drept în privinţa oamenilor de afaceri. Aceștia nu vor mai fi vizitaţi de poliţişti pentru a fi constatate anumite încălcări. Sarcina va reveni organelor de control, adică agenţiilor guvernamentale, cum ar fi protecţia consumatorului, sănătate publică sau protecţia mediului. Acestea vor fi obligate să ofere agentului economic o perioadă pentru remedierea încălcărilor depistate. Tragerea la răspunderea penală sau privarea de libertate vor fi luate în calcul doar ca măsuri excepționale. Oamenii de afaceri spun că până la testul aplicării promisiunea arată încurajator.