Cele 8 țări nordice și baltice, reprezentanții cărora s-au reunit la Chișinău, pot ajuta la fortificarea instituțiilor „din prima linie” a R.Moldova, iar cu șase dintre ele autoritățile vor trebui să poarte negocieri în procesul de aderare la UE, consideră analiștii politici Nicolae Negru și Igor Boțan în podcastul „Dincolo de știri”.
Your browser doesn’t support HTML5
Sprijin pentru moldoveni din partea celor mai fericiți de pe glob
Dar suportul acestor țări, continuă Igor Boțan, este important acum din punct de vedere simbolic, iar acest lucru arată că diplomația moldoveană lucrează eficient pe această dimensiune.
„Opt miniștri de Externe au binevoit să vină la Chișinău, chiar în ajunul acestui referendum, ceea ce nu poate fi ignorat. Este un semnal de suport pentru R. Moldova. Este un mesaj pentru cetățeni să ia în considerație că timp de o treime din veac cele 11 legislaturi au promovat integrarea europeană și acum ei au posibilitatea să încununeze acel efort”, precizează analistul.
Danemarca, Norvegia, Islanda și Finlanda au avut un rol esențial în procesul de aderare a țărilor baltice la Uniunea Europeană, inclusiv unul financiar, susține Igor Boțan.
„Ne amintim cu toții că în prima jumătate a anilor 90, a secolului trecut, statele scandinave au făcut corp comun și au stabilit un fond special, financiar, foarte generos pe acele timpuri de aproximativ 2 miliarde de dolari pentru susținerea aderării la Uniunea Europeană a statelor baltice. Acum statele baltice au servit drept punte între R.Moldova și statele Scandinaviei extinse în suportul procesului electoral din R.Moldova”, mai spune comentatorul.
- Te-ar putea interesa și: Opt țări europene vor ajuta R. Moldova să facă față „atacurilor hibride” ale Rusiei înaintea referendumului despre aderarea la UE
Statele baltice, afirmă Nicolae Negru, au fost mereu un model de dezvoltare pentru R.Moldova, iar statele nordice sunt, în multe privințe, un exemplu de urmat și pentru multe dintre țările europene. Mai cu seamă, acestea pot fi considerate exemple în privința politicilor sociale și a grijii statului față de om, iar acest lucru se vede în sondajele de opinie în care scandinavii se consideră cei mai fericiți de pe glob, cu cel mai înalt nivel de viață.
„E socialism acolo, dar totuși trebuie să spunem că e socialism bazat pe proprietatea privată. Nu e bazat pe proprietatea de stat și alte ingrediente ale economiei sovietice, de exemplu. E pluralism, democrație. Deci, țările scandinave, țările nordice, mai concret, demonstrează că nu e neapărat să fie un regim autoritar... Și în democrație se pot obține rezultate remarcabile din punct de vedere social, al atenției față de om, față de dezvoltarea omului, față de educație, față de medicină, etc”, afirmă analistul.
Referindu-se la suportul practic pe care ar putea să-l ofere țările baltice, dar și cele scandinave Republicii Moldova, Nicolae Negru afirmă că experiența acestora în fortificarea celor mai importante domenii de drept și de securitate ale statului va fi mai mult decât binevenită.
„Este vorba, în primul rând, de instituțiile care se află pe prima linie, este Serviciul de Informații și Securitate, e armata, poliția, e procuratura. E și acest Centru de comunicare strategică și de luptă contra dezinformării. În țările Baltice aceste centre activează demult și desigur că au acumulat o anumită experiență. Experiența lor ne-ar prinde foarte bine și nouă, fiindcă dezinformarea, manipularea, minciunile sunt prima armă a Federației Ruse”, a conchis Nicolae Negru.
La începutul acestei săptămâni, opt miniștri de externe, din formatul nordic-baltic, s-au reunit la Chișinău la invitația omologului lor moldovean, Mihai Popșoi. Drept urmare, Republica Moldova a semnat un memorandum de înțelegere cu Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia, în care se propune întărirea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în contextul provocărilor geopolitice generate de politica externă agresivă a Rusiei.
Invitații permanenți ai podcastului „Dincolo de știri”, Igor Boțan (stânga), Nicolae Negru (dreapta), alături de realizatoarea Elena Cioina.
Alte teme ale noului episod, înregistrat pe 17 octombrie:
- Controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, este acuzat de Federația Rusă de sustragerea a 48 de miliarde de ruble împreună cu oligarhul fugar Vlad Plahotniuc și cu candidatul la prezidențiale Renato Usatîi.
- META, compania care deține rețelele sociale Facebook și Instagram, a șters mai multe conturi, grupuri și pagini care promovau știri false ce ținteau publicul, mai ales cel vorbitor de limbă rusă, din R. Moldova.
- Administrația de la Tiraspol se înfățișează drept supărată că autoritățile moldovene nu au deschis secții de vot pentru scrutinele de duminică și pe malul stâng și ia în calcul organizarea unui referendum propriu privind aderarea la UE. Chișinăul a calificat declarațiile drept o acțiune de manipulare.
- Și Mitropolitul Moldovei, Vladimir, i-a îndemnat pe moldoveni să meargă duminică la vot și „să-și îndeplinească conștiincios această datorie, pentru că de ea depinde viitorul generațiilor ce vin”.
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te