Cum vedeți sprijinul financiar oferit de România pentru construcția și renovarea bisericilor din R. Moldova? Click pentru a participa la un SONDAJ
În centrul satului Aluatu, raionul Taraclia, lângă primărie și lângă școală, se ridică o biserică în stil ștefanian. Este singura parohie a Mitropoliei Basarabiei din cele 25 de sate ale acestui raion, în care doi din trei locuitori sunt de etnie bulgară.
Statul român a plătit anul trecut pentru noua biserică în jur de 500.000 de RON (1,9 milioane de lei) și a alocat în iulie anul acesta încă 250.000 de lei, pentru mobilier.
România a început să finanțeze mai intens construcția și modernizarea de biserici în R. Moldova începând cu 2024, după ani la rând în care implicarea Bisericii Ortodoxe Române dincolo de Prut a fost, mai degrabă, ștearsă.
Războiul din Ucraina a schimbat paradigma și la București, și la Chișinău. În contextul susținerii explicite a războiului de către Patriarhia Moscovei, unele biserici din R. Moldova subordonate canonic Rusiei au început să-și piardă din influență, în dauna Mitropoliei Basarabiei – afiliată Patriarhiei Române.
„Numărul celor care se identifică cu Mitropolia Basarabiei a crescut de la circa 12% în 2010 la circa 20-25% în prezent”, spune pentru Europa Liberă Tatiana Cojocari, cercetătoare și expertă în diplomație religioasă.
România a încercat să umple acest vid de încredere. „Este o formă de soft power, este un mesaj foarte clar. România le spune românilor de peste Prut: «Nu v-am uitat. Sunteți ai noștri»”, spune teologul român Paul Palencsar.
În 2023, România a adoptat o lege care stabilește că, în fiecare an, guvernul de la București alocă două milioane de euro pentru construcția sau modernizarea de biserici în R. Moldova. Banii ajung aici prin intermediul Patriarhiei Române.
Fondurile au început să vină din 2024 și, până în vara acestui an, în jur de 4,5 milioane de euro au fost deja virate, spune pentru Europa Liberă Secretariatul de Stat pentru Culte din România.
Cu acești bani, s-au construit sau se construiesc 16 biserici pe teritoriul Republicii Moldova. Alte nouă finanțări sunt pentru ridicarea unor chilii sau așezăminte sociale în lăcașuri de cult sau mănăstiri.
Construcția bisericii din satul Aluatu, raionul Taraclia, ar urma să fie gata în doi ani, speră parohul Cristian Chicoș
Banii pentru construcția de biserici nu a fost singura mutare a Bucureștiului. În ultimii ani, fondul de salarii lunar plătit de România clericilor din R. Moldova a crescut la peste 100.000 de euro – de zece ori mai mult decât în 2018.
Efectele au început să se vadă: clerici de la Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, au început să plece, cu tot cu enoriași, către biserici în care numele rostit la „Întâi pomenește, Doamne…” nu mai este al Patriarhului Kiril al Rusiei, ci al lui Daniel al României.
Unde au mers banii României
Aluatu are pe hârtie vreo 780 de locuitori, însă, în realitate, mai trăiesc acolo circa 500; cei mai mulți muncesc la viile care înconjoară satul, spune preotul paroh Cristian Chicoș pentru Europa Liberă.
Localitatea e singura din raion în care vorbitorii de română sunt majoritari. În Taraclia, etnicii bulgari sunt majoritari, iar populația e preponderent pro-rusă.
Cu câteva luni înainte de a veni banii din România pentru biserica cu hramul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, 85% din locuitorii din raionul Taraclia votaseră „Nu” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană – al doilea cel mai mic scor pro-european, după Găgăuzia.
„Ei (bulgarii, n.r.) zic că sunt în minoritate, dar noi suntem o minoritate în interiorul alteia”, spune preotul Cristian Chicoș. Parohul povestește că, până acum doi ani, atmosfera din sat a fost tensionată și reclamă, inclusiv, abuzuri din partea autorităților la care enoriașii români ar fi fost supuși.
Singurul loc de slujire din Aluatu – un paraclis – a fost revendicat timp de trei decenii atât de slujitorii Mitropoliei Moldovei, cât și de cei ai Mitropoliei Basarabiei.
În 1992, la scurt timp după reactivarea Mitropoliei Basarabiei, în sat a fost înființat și sfințit acel paraclis. N-a durat. „Au venit cei de la mitropolia cealaltă cu poliția”, spune părintele Chicoș. „Au tăiat lacătul și l-au trecut la Mitropolia Moldovei, respectiv, Patriarhia Rusă”.
Abia în 2024, după sfințirea locului noii biserici, enoriașii au ales să meargă la slujbele preotului afiliat Patriarhiei Române.
Imagine de la sfințirea temeliei bisericii care se construiește în satul Aluatu, raionul Taraclia.
Nu e singurul șantier bisericesc deschis cu bani românești. Se lucrează deja la mai multe biserici și în nord, și în sud.
În orașul Sângerei, de pildă, se ridică o biserică cu hramul „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”. Pentru acea construcție, statul român a alocat în martie 2025 peste un milion de lei românești, adică aproape patru milioane de lei moldovenești.
La Bălți se ridică biserica „Sfântul Antonie cel Mare și Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, precum și Paraclisul Episcopal „Duminica Sfinților Români”.
„Sprijinul României reprezintă o investiție în viitorul spiritual și cultural al acestui pământ”, a declarat noul Mitropolit al Basarabiei, Antonie.
„Mitropolia Basarabiei și statul român își împlinesc fiecare propria misiune, însă ambele slujesc aceleași valori fundamentale: credința, cultura, educația, identitatea și demnitatea românilor dintre Prut și Nistru”.
Bani românești mai merg pentru lucrări similare la Cahul sau Ungheni – ambele raioane în care s-a votat în majoritate cu „Nu” la referendumul privind aderarea la UE.
Cum va reacționa Rusia
Până de curând, Mitropolia Basarabiei nu reprezenta o prioritate pentru Guvernul României, spune cercetătoarea Tatiana Cojocari. Ea consideră că suma de două milioane de euro pe an pe care Bucureștiul o alocă pentru construcția de biserici în R. Moldova pălește în fața banilor dați, în trecut, altor biserici românești din Occident.
„Schimbările s-au produs, mai degrabă, în contextul războiului Rusiei din Ucraina decât al proiectelor și investițiilor realizate de către Mitropolia Basarabiei”, punctează ea.
În opinia teologului Paul Palencsar, banii pentru biserici dați de România sunt „o investiție pe termen mediu și lung”. „România a neglijat Basarabia și înainte să-i fie răpită de către Stalin”, spune Palencsar. „A fost neglijată la nivel administrativ, la nivel financiar. Românii de acolo s-au simțit neglijați”.
Neglijarea a continuat, crede Palencsar, și pe linie bisericească: „În ultimii 36 de ani de la căderea comunismului, niciun patriarh al Bisericii Ortodoxe Române n-a făcut măcar o vizită pastorală canonică dincolo de Prut. Nici Patriarhul Teoctist, nici Patriarhul Daniel actual”.
Pe de altă parte, Patriarhul rus Kiril a fost în R. Moldova de trei ori, ultima dată în 2018, iar predecesorul său, Alexei al II-lea, de două ori.
Finanțările din România nu vor fi îndeajuns pentru a schimba mentalități înrădăcinate timp de decenii, crede cercetătoarea Tatiana Cojocari. „Investițiile financiare în infrastructura religioasă nu pot avea impactul așteptat dacă nu se investește și în imaginea instituției religioase”, spune ea.
„Pentru a câștiga încrederea comunității, Mitropolia Basarabiei trebuie să contrasteze profund față de Mitropolia Moldovei: să aibă ierarhi integri, cu o imagine nepătată, să nu se implice în activități politice, abuzuri sau cum a fost recent, scandaluri cu tentă sexuală”.
Rusia nu va renunța cu una, cu două la influența sa religioasă din R. Moldova, crede cercetătoarea. „Cu siguranță, nu ne putem aștepta la o intensificare a susținerii financiare a Rusiei cât timp este angajată în războiul din Ucraina. În schimb, acțiuni de presiune, sabotaj, corupere a anumitor ierarhi în acțiuni hibride au fost și vor rămâne la ordinea zilei pentru Patriarhia Moscovei”.
◉ SONDAJ
***
La Aluatu, în Taraclia, construcția bisericii va mai dura cel puțin doi ani, ne spune preotul Chicoș. Va fi prima biserică românească construită în acea bucată de țară din ultimul secol.
Bătrânii satului își amintesc că, pe vremuri, a mai fost una – tot românească – din piatră, cu hramul „Sf. Mucenic Haralambie”.
A fost închisă după război, în 1945, și demolată în 1961, de sovietici.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.