Ministerul român de externe se arată interesat de situaţia minorităților din Ucraina, desigur mai ales cea românească. În Ucraina, potrivit datelor oficiale, din recensământul din 2001, vorbitori de limba română ar fi o jumătate de milion de oameni, împărțiți însă în români și moldoveni. Corespondenta Europei Libere de la Bucureşti are mai multe informaţii despre dezbaterile din diplomația română pe această temă.
Preocuparea Bucureștiului pentru minoritatea română din Ucraina este în creștere mai ales după evenimentele neelucidate complet din ultima lună, când Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a descins la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi. Întâlnirile pe care le-au avut oficialii români cu președintele Congresului mondial al ucrainenilor, Eugene Czolij, s-au concentrat astfel asupra chestiunilor minorităților.
Congresul Mondial al Ucrainenilor este o organizație publică prin care sunt coordonate celelalte instituții ale diasporei din lume. Populația ucraineană din diaspora este în jur de 20 de milioane, iar cei mai mulţi dintre ei s-au născut în afara Ucrainei şi sunt cetățeni ai ţărilor în care trăiesc. Congresului Mondial al Ucrainenilor are ca sarcină: să reprezinte diaspora ucraineană, să păstreze identitatea națională a ucrainenilor, spiritualitatea, limba, cultura şi alte aspecte ale ucrainenilor din afara Ucrainei. Președintele acestei organizații este un avocat care locuiește în Canada și vine periodic în România unde încearcă să facă lobby pentru minoritatea ucraineană. Peste 60.000 de ucraineni locuiesc în România, în special în județele Maramureș și Suceava, dar și în Timiș. România le asigură în aceste zone clase în limba maternă, iar la Sighetul Marmației există un liceu cu predare în limba ucraineană.
Your browser doesn’t support HTML5
Limba noastră-i nematernă...
Nu există nemulțumiri majore ale acestei minorități. În schimb, relațiile româno-ucrainene sunt profund afectate de felul în care sunt tratați cei peste 500.000 de români din Ucraina. Legăturile dintre București și Kiev au fost în mod tradițional reci, până la anexarea Crimeei de către Rusia, când România a încercat să răspundă cu empatie situației dificile din țara vecină. Lucrurile s-au înrăutățit, însă, fiindcă parlamentul de la Kiev a schimbat Legea educației. Totuși la începutul acestui an autoritățile din Ucraina au decis să amâne până în 2023 intrarea în vigoare a clauzei controversate din noua lege a educației, care limitează instruirea în limba maternă a minorităților etnice, inclusiv în limba română.
Noile prevederi extind mult utilizarea limbii ucrainene în învățământ, excluzând folosirea limbilor minorităților în licee și facultăți. Practic, educația în limbile minorităților se va face doar în grădinițe și școli primare. Situația s-a complicat și mai mult după o decizie din martie a Curții Constituționale de la Kiev care a declarat drept neconstituțională Legea cu privire principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina. Această lege acorda dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populație minoritară mai mare de 10%. În acest fel baza legală prin care minoritățile lingvistice erau apărate s-a dizolvat.
Dar dacă voi luptaţi cu Rusia, de ce ne jigniţi pe noi? Dacă vă luptaţi cu Rusia, de ce încălcaţi drepturile maghiarilor?...
În plus au apărut o serie de șicanări din partea principalului serviciu secret din Ucraina împotriva minorității române: este vorba despre provocări, după ce astă iarnă au fost declanșate incendii la mai multe școli românești. Apoi, acum două săptămâni, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a denunţat „linşajul mediatic”, la care a fost supus în urma descinderii Serviciului de Securitate al Ucrainei la sediul său sub acuzația unor acţiuni împotriva integrității teritoriale a Ucrainei, din cauza unor panouri care prezentau scene din perioada interbelică, atunci când Bucovina de Nord făcea încă parte din România.
Bucureștiul a răspuns mereu cu diplomație nervozităților și exagerărilor venite dinspre Kiev. Prin comparație ministrul ungar de externe a fost întotdeauna extreme de tranșant. Chiar ieri le-a transmis autorităților de la Kiev o declarație destul de brutală legată de felul în care e tratată minoritate maghiară în Ucraina: „Ungaria sprijină ferm integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei - a precizat șeful diplomație ungare Peter Szijjarto - dar războiul vostru cu Rusia nu poate şi nu trebuie să fie o scuză pentru încălcarea drepturilor maghiarilor. Înţelegem că preşedintele dumneavoastră, guvernul dumneavoastră şi-ar dori să scape de influenţa Rusiei prin şcoli, prin limbă. Dar dacă voi luptaţi cu Rusia, de ce ne jigniţi pe noi? Dacă vă luptaţi cu Rusia, de ce încălcaţi drepturile maghiarilor?”, a întrebat retoric Peter Szijjarto.
La întâlnirea de la Ministerul de Externe al României, reprezentantul diasporei ucrainene a înțeles probabil nemulțumirile oficialilor legate de minoritatea română din Ucraina și de exagerările autorităților ucrainene, mesajul urmează să ajungă și pe această cale la Kiev. Nu e clar însă dacă diplomația de la București poate aduce normalitatea în comunitatea românească de dincolo de granița de nord, lăsându-i pe maghiari să facă mai multă gălăgie într-un subiect care afectează atât minoritatea ungară din Ucraina, cât și cea românească.