Săptămâna trecută, în 17 octombrie, câteva sute de români au protestat în faţa administraţiei regionale din Cernăuţi împotriva noii legi a educaţiei, care, din punctul lor de vedere, le restrânge drepturile de învăţare în limba maternă. Vineri, 20 octombrie, ministra educaţiei de la Kiev, Lilia Grinevici, s-a aflat la Cernăuţi, unde a avut discuţii cu liderii comunităţii româneşti, un dialog care s-a încheiat fără vreun compromis, spun jurnaliştilor locali. De ce protestează etnicii români din Bucovina de Nord, ne spune Diana Toma, ziaristă la publicaţia „Zorile Bucovinei”.
Diana Toma: „S-au adunat peste 400 de oameni ca să protesteze. Poate nu-i chiar atât de mult, dar cred că cine a vrut să arate că limba română este importantă pentru dânsul, și chiar părinți sau bunei care doresc ca ai lor copii să știe mai bine limba română, s-o învețe la școală, au venit împreună cu copiii, cu nepoții, căci, dacă în școli obiectele n-o să fie predate în limba română, copiii pot să uite limba maternă.”
Europa Liberă: 400 de oameni, ai zis tu, în condițiile în care sunt câteva zeci de localități, peste 70 de școli. E o teamă de a protesta în aceste comunități?
Diana Toma: „Românii nu sunt chiar în Cernăuți, dar sunt în afara Cernăuțiului, mai mult prin sate. Și de aceea poate chiar le-a fost greu să ajungă, întrucât pentru asta le-ar fi trebuit și timp, și bani. Am publicat anunțul în ziarul nostru și unii au aflat din ziar, dar mulți poate nici n-au știut.”
Europa Liberă: Cum ai descrie tu astăzi situația românilor din regiunea Cernăuți, inclusiv situația social-economică, dar și cât de mobilizați sunt de astfel de anunțuri?
În regiunea noastră salariul mediu este de 100-150 de dolari, în timp ce chiria costă tot cam pe atât și dacă achiți chiria, nici nu-ți rămân bani să te hrănești
Diana Toma: „Dacă vorbim despre limbă, situația e grea, însă sperăm că președintele va pune veto pe această lege. Cu părere de rău, tinerii după ce absolvesc o universitate pleacă peste hotare să muncească, deoarece starea economică a țării este foarte grea. Chiar în regiunea noastră salariul mediu este de 100-150 de dolari, în timp ce chiria costă tot cam pe atât și dacă achiți chiria, nu-ți mai rămân bani să te hrănești. De aceea mulți tineri pleacă peste hotare – în Germania, Belgia, Spania, Italia etc. Acolo românii noștri câștigă bani și se întorc și-și construiesc nu case, ci adevărate castele. Și când intri într-un sat de-al nostru, ți se pare că toată lumea trăiește foarte bine, însă nimeni nu știe cât de greu oamenii au făcut banii ceia.”
Europa Liberă: Tu te-ai gândit vreodată să emigrezi, așa cum au făcut colegii tăi?
Diana Toma: „M-am gândit, poate, dar cred că nu-mi ajunge curaj. E greu s-o iei de la capăt într-o țară care ți-e străină, cu atât mai mult că mie îmi place foarte mult serviciul pe care îl am și sunt acasă, alături de familie.”
Europa Liberă: Tu ai făcut o școală românească. Cum a fost sistemul educațional pentru tine, iată, pornind de la exemplul tău?
Diana Toma: „Eu am învățat în Școala medie nr. 29, acum este Gimnaziul nr. 6, și acolo am învățat și limba română, și limba ucraineană, și limba engleză.”
Europa Liberă: În Cernăuți?
Diana Toma: „Da, în Cernăuți. Și nu pot să spun că nu cunosc limba ucraineană. După absolvirea școlii, am intrat la universitate și am învățat la Facultatea de Jurnalism chiar în limba ucraineană. Și nu pot să zic cum spun alții că, dacă înveți la o școală românească și toate obiectele-s în limba română, când pleci la o facultate în limba ucraineană, nu poți să vorbești, nu poți conversa și nu poți învăța. Nu e corect. Cel care vrea să știe acela știe, dar cel care nu vrea să știe nicio limbă niciodată n-o să știe nicio limbă.”
Europa Liberă: Câți dintre colegii tăi au făcut o facultate în Ucraina?
Diana Toma: „Majoritatea fac studiile în limba ucraineană în Ucraina, la noi, la Cernăuți. Și, eu știu, vreo 30%, cred că, pleacă în România; se gândesc că poate acolo vor avea un trai mai bun, fiindcă România deja este în Uniunea Europeană. Totuși acolo este un nivel de trai mult mai înalt decât în Ucraina, chiar dacă prețurile sunt aproape la fel cu cele din Ucraina.”
Europa Liberă: În Cernăuți câte școli cu predarea în limba română sunt?
Diana Toma: „În Cernăuți sunt două școli, iar restul sunt prin centrele raionale și prin sate. Avem doar Facultatea de Litere la universitate.”
Europa Liberă: Unde poți să înveți în limba română?
Înainte umblau niște persoane prin satele românești pe la părinți și-i rugau să-și dea copiii în clasa ucraineană, nu în clasa română, lămurindu-le că copilul care învață în limba ucraineană o să aibă mai mare perspectivă
Diana Toma: „Da, chiar ucrainenii sunt foarte interesați de această facultate, vor să învețe limba română, deoarece limba română în Ucraina are o mare perspectivă acum. Înainte umblau niște persoane prin satele românești pe la părinți și-i rugau să-și dea copiii în clasa ucraineană, nu în clasa română, lămurindu-le că copilul care învață în limba ucraineană o să aibă mai mare perspectivă, o să intre în orice universitate și la orice facultate, iar cel care învață în limba română n-o să înțeleagă nimic când o să meargă la facultate, obiectele au să fie predate în limba ucraineană. Însă situația s-a schimbat de când România a intrat în Uniunea Europeană și acum mulți ucraineni își doresc cetățenie română. Înainte nu învățau, pentru că legea României nu spunea că trebuie să cunoști limba română.”
Europa Liberă: Pentru a dobândi cetățenia română fac asta?
Diana Toma: „Da. Dar acum mi se pare că este corect că au introdus niște schimbări în această lege, conform căreia persoanele din alte țări care vor să dobândească cetățenia română trebuie să știe numaidecât limba română.”
Europa Liberă: Dar în Ucraina nu e permisă dubla cetățenie?
Diana Toma: „Nu.”
Europa Liberă: Și atunci, ce perspective oferă această dobândire?
Diana Toma: „Nu este permisă, însă nu se aplică o pedeapsă grea, doar o pedeapsă administrativă, pot să-ți dea o amendă, dacă te prinde că ai cetățenie dublă.”
Europa Liberă: Referitor la situația politică. Cumva tradițional comunitatea românească a fost mai aproape de Partidul Regiunilor, cu gândul că-și pot proteja limba, cultura ș.a.m.d.
Diana Toma: „Nu este corect! Asta nu este o informație corectă deloc.”
Europa Liberă: Bine, liderii asociațiilor etnoculturale, o parte dintre ei aveau simpatii…
Diana Toma: „Nu putem spune că românii erau de partea acestui partid, oricum cred că din cei mai rău, niciunul nu-i cel mai bun, din ce ai mai rău tot alegi ceva ce este mai bun. Și nu putem spune că erau toți de partea Partidului Regiunilor nicidecum, deoarece în acel timp Partidul Regiunilor era contra ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană, însă să se alinieze la Rusia și Belarus. Din această cauză, toți erau împotrivă, toți voiau în Uniunea Europeană și atunci a apărut această chestie cu toate aceste proteste. Și chiar și românii erau de partea acelor partide proeuropene.”
Europa Liberă: Și astăzi care e situația?
Diana Toma: „Astăzi cred că nimeni nu e de partea niciunui partid, deoarece au înțeles că oricine ar fi la putere, nimic nu se schimbă înspre bine, numai înspre rău. Înainte mă gândeam că nu poate să fie mai rău, dar din ce în ce mergem spre tot mai rău și mai rău. Îmi pare rău și de țară, și de oamenii care trăiesc în această țară.”
Europa Liberă: Cei care, iată, au ieșit la proteste mai speră ceva să se schimbe? Tu vezi un proces de continuitate? Ce ar trebui să urmeze?
Trebuie să arătăm și guvernului, și puterii de stat că totuși noi avem o identitate și noi dorim ca și copiii noștri să știe în viitor limba română
Diana Toma: „Eu cred că trebuie să arătăm poziția noastră, dacă noi vom sta în casă și doar vom vorbi între noi că asta e rău, trebuie să fie altfel, trebuie să facem ceva, n-o să se schimbe nimic. Trebuie să arătăm și guvernului, și puterii de stat că totuși noi avem o identitate și noi dorim ca și copiii noștri să știe în viitor limba română, să vorbească în limba română. Dacă dorim să nimerim în Uniunea Europeană, trebuie să fim chiar și în inimi europeni. Și trebuie să fim toleranți unul față de altul.”
Europa Liberă: Multă lume a spus când a apărut această lege că era cu dedicație pentru vorbitorii de limba rusă, care sunt mult mai numeroși. Acum, sincer, judecând la rece, crezi că există șanse de a anula această lege sau de a da înapoi?
Diana Toma: „Dacă chiar au dorit numai să facă această lege ca cei din est să știe limba ucraineană ș.a.m.d., trebuia să pună un punct pentru alte minorități care au fost tolerante nu numai pentru limba ucraineană, dar pentru întreg statul. Întotdeauna au fost toleranți.”
Europa Liberă: Dar atunci n-ar fi tratați egal. Și asta tot e o problemă.
Diana Toma: „Păi, dar nu știu, dacă asta ar da ceva. Nu știu dacă în est o să fie respectată această lege, deoarece deja estul țării, regiunile acelea ca atare se socot, la nivel oficial nu sunt independente, însă ele se socot independente. Eu nu cred că o să fie respectată această lege acolo. Tot noi o să suferim, nu acei din est, dar noi.”
Europa Liberă: De ce crezi că Ucraina este așa de diferită – estul rămâne cumva ancorat în spațiul rusesc, vestul privește către Uniunea Europeană?
Diana Toma: „Cred că aici este o istorie a întregii Ucraine.”
Europa Liberă: Și problema statului, de fapt?
Diana Toma: „Și problema statului, dar și istoria, chiar părțile celea. Dacă partea ceea a fost cândva cu Rusia, partea aceasta a fost, dar teritoriile noastre din Bucovina aparțineau României, acolo din Vid, acolo - la Polonia, Transcarpatia în Ungaria și România... De aceea cred că așa și tind – fiecare tinde spre patria lui. Și altă problemă este că poate nu sunt fericiți în acest stat; starea socială și economică și medicală este rea și lor li se pare că dacă au să fie în alt stat, o să le fie mai bine.”
Europa Liberă: La mijloc parcă sunt iarăși niște iluzii. Mulți ucraineni și-au făcut speranțe că Maidanul va da ceva, le va îmbunătăți viața. Și ce s-a întâmplat de la Maidan, la modul practic?
Diana Toma: „Dacă înainte noi aveam un salariu de aproximativ 200 de dolari, acum s-a micșorat de două ori, în grivne parcă s-a majorat, însă dacă îl transformăm în valută, avem de două ori mai puțin. Banii aceștia nici nu-ți ajung să supraviețuiești o lună. Nimeni nu se gândește la asta, de aceea pleacă toți peste hotare. Oamenii se gândesc că aici, în țara asta, nu mai ai ce căuta, nu mai e niciun viitor și pleacă peste hotare în speranța unui viitor mai bun. Mulți oameni spun că nici nu vor merge la alegerile următoare, deoarece nu are sens, nu ai din cine alege.”
Europa Liberă: Din punctul tău de vedere, democrația în Ucraina șchiopătează?
Diana Toma: „Da, șchiopătează. Poate și este ea undeva, dar trebuie s-o cauți foarte, foarte atent.”
Europa Liberă: Dar poate trebuie și oamenii mai mult să se implice, ca să nu fie doar celebrii deja oligarhi care conduc această țară?
Și acum mai moare lume, că doar războiul continuă și statului nu-i este de folos ca războiul să se termine
Diana Toma: „D-apoi s-au implicat la Maidan. Și ce? Când au văzut că nu e niciun folos. Acolo câți oameni au murit și câte mame și-au plâns feciorii, dar nu s-a schimbat nimic, încă mai rău s-a făcut. Ce am câștigat noi? Noi n-am câștigat nimic. Și acum mai moare lume, că doar războiul continuă și statului nu-i este de folos ca războiul să se termine. Eu cred că, dacă ei voiau, deja de mult se termina războiul, însă lor li-i convenabil, deoarece când e război, poți spune: „Noi avem război în țară, de aceea starea economică și socială a țării este rea.” Toată vina o poartă întotdeauna Rusia și războiul. Și acum nu-mi place că mulți și în presă, și toți consideră că chiar și protestul din Cernăuți a fost organizat de ruși. Doar din inimă a venit acest protest. Românii n-au mers la protest că așa de tare voiau – cui îi place să se târâie câteva zeci de kilometri de unde el trăiește, cu copii, cu nepoți, cu tot și să strige: „Lăsați-ne să ne păstrăm limba română!” Nimeni n-ar dori. Nu-mi place că, chiar din cauza acestor legi, noi trebuie să ne confruntăm. Noi nu cerem mult. Noi cerem să ne respecte și drepturile noastre ca ale unei minorități – să ne putem vorbi limba noastră, să ne putem dezvolta.”
Europa Liberă: Ai auzit și alte grupuri etnice care au protestat în Ucraina împotriva acestei legi?
Diana Toma: „Da, am auzit că și ungurii. Și la fel ca și noi, au fost susținuți de președintele Ungariei, cum și noi am fost susținuți de președintele României, Klaus Iohannis. Dacă pe noi nu ne-ar fi susținut președintele din patria noastră istorică, cred că nu s-ar uita nimeni la noi și la ceea ce dorim noi. Și sperăm că poate președintele Ucrainei cu președintele României vor rezolva această problemă.”
