Politicienii unioniști sunt neuniți în Republica Moldova, dispersați într-o mulțime de partide mici și, de multe ori, își consumă energia în rivalități egoiste, derutându-i pe alegătorii care își doresc „reunirea cu țara-mamă”. Nici măcar fostul președinte român Traian Băsescu nu a reușit să-i unească, iar atâta timp cât nu se pot uni, aceștia nu pot deveni o forță politică importantă. Președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă vrea ca Mișcarea Politică Unirea să coaguleze aceste forțe. Este o încercare disperată, crede vicepreședintele Partidului Unității Naționale (PUN), Dorin Dușciac.
Your browser doesn’t support HTML5
Dorin Dușceac: Igor Dodon pleacă de câteva zeci de ori pe an la Moscova și încă n-a fost într-o vizită oficială la București
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. această dezbinare, această răzlețire a curentului unionist în Republica Moldova?
Dorin Dușceac: „Eu nu cred că există neapărat o răzlețire sau o dezbinare, sunt mai multe partide, sunt mai multe opțiuni, sunt mai mulți lideri, este un lucru normal.”
Europa Liberă: Parcă toți au același ideal, parcă toți luptă pentru același scop...
Dorin Dușceac: „Da, avem același ideal, avem același scop. Multe dintre aceste partide au rezultat din destrămarea de-a lungul timpului a Partidului Liberal și asta ar trebui să dea foarte multe de gândit celor care acum se reorientează către Partidul Liberal.
### Vezi și... ### Constantin Tampiza: „Cetățeanul nostru trece Unirea prin stomac” (VIDEO)
Bine, eu sunt de acord că trebuie să punem deoparte anumite resentimente și trebuie să ne gândim în mod optimist la viitor, dar lecția destrămării în trecut a Partidului Liberal nu a fost învățată, fiindcă niciodată nu am auzit liderii acestui partid - mă refer în special la Dorin Chirtoacă și Mihai Ghimpu - să facă o analiză foarte obiectivă și foarte calmă a motivelor care au îndemnat acești oameni să plece rând pe rând din Partidul Liberal. În afară de injurii, în afară de insulte, în afară de anumite catalogări nu am auzit nimic de-a lungul anilor, am fost numiți și trădători, și proruși, și oamenii Moscovei, și mâna Moscovei, oricum numai nu persoane care au făcut acest pas din anumite motive. Acum vedem însă că s-a schimbat un pic placa, să vedem cât timp va dura și să vedem dacă Mișcarea Politică „Unirea” este sau poate fi ceva mai mult decât o simplă rampă de relansare a unui personaj în viața politică din Republica Moldova. Eu mă îndoiesc, dar sper să nu am dreptate.”
Am fost numiți și trădători, și proruși, și oamenii Moscovei, și mâna Moscovei...
Europa Liberă: Unii observatori ai scenei politice spun că puzderia de partide unioniste ar însemna o irosire a voturilor pe segmentul de centru-dreapta.
Dorin Dușceac: „Nu neapărat. Haideți să facem un simplu calcul matematic. În structura electoratului de centru-dreapta există foarte mulți oameni care cel puțin la turul întâi al unor alegeri care se desfășoară în două tururi nu vor vota niciodată cu un candidat strict proeuropean. Deci, o astfel de categorie de unioniști există, care vor să vadă în buletinul de vot un candidat unionist și mai mult nimic. Acești oameni constituie, după părerea mea, între 10-15, poate chiar și 20 la sută, ori dacă în turul întâi al alegerilor pentru Primăria municipiului Chișinău nu ar fi existat mai mulți candidați unioniști care toți la un loc au obținut aproape 20 la sută din sufragii, atunci lipsa de la vot a acestor 20 la sută de oameni din turul întâi ar fi însemnat victoria lui Ion Ceban în turul întâi. Este foarte simplu de demonstrat matematic acest lucru. Acești oameni, dacă nu aveau să voteze pentru un candidat unionist, pentru nimic în lume nu votau un candidat proeuropean, cum ar fi Andrei Năstase sau alți candidați proeuropeni. Prezența mai multor candidați, mai multor partide unioniste în turul întâi este o modalitate, dar, atenție! se referă doar la alegerile care se desfășoară în două tururi de scrutin. Deci, această prezență a mai multor candidați, a unuia sau mai multor candidați unioniști este o condiție sine qua non, prin care poate fi mobilizat mult mai puternic segmentul de centru-dreapta, un segment larg care include și centru-dreapta, și proeuropenii, și unioniștii ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar această fărâmițare a eșichierului de centru-dreapta asigură victorie pentru forțele de stânga?
Dorin Dușceac: „Uneori, da, uneori acest lucru este valabil, mai ales fărâmițarea atunci când merge prea departe. Atunci când un candidat timp de jumătate de an sau poate chiar și mai mult lovește foarte dur în unul dintre liderii proeuropeni, un candidat proeuropean, chiar și unionist, lovește foarte dur și permanent, și cu insistență foarte mare împotriva unuia dintre liderii dreptei proeuropene și iese înainte de turul doi la alegerile pentru Primăria Chișinău, iese public să-l susțină pe același candidat în care a lovit foarte dur, vă dați seama că alegătorul simplu nu mai înțelege absolut nimic, se creează o confuzie foarte mare și se pierde din credibilitate. Anume asta a făcut Dorin Chirtoacă, după ce a lovit timp de șase luni sau mai mult, începând cu ianuarie, chiar opt sau nouă luni de zile a lovit practic zilnic în Andrei Năstase, a ieșit cu trei zile înainte de alegeri și a cerut alegătorilor să iasă să-l voteze pe Năstase în turul doi. Eu nu știu, sincer să vă spun, dacă acest lucru a avut vreun efect pozitiv. Părerea mea este că s-ar putea fi avut un efect mai degrabă negativ și poate este unul din motivele pentru care Andrei Năstase a pierdut alegerile în Chișinău.”
Europa Liberă: Între forțele unioniste și pro-occidentale există diferențe sau asemănări?
### Vezi și... ### Ambasadorul Daniel Ioniță: „România a fost, este și va fi alături de R.Moldova”
Dorin Dușceac: „Păi, există mai degrabă asemănări în privința obiectivului major pe care îl urmăresc. Forțele respective urmăresc o integrare a Republicii Moldova în calitate de stat independent în cadrul Uniunii Europene. Noi, unioniștii, vedem lucrurile un pic altfel, noi considerăm că prin Unirea Republicii Moldova cu România, inclusiv dezideratul integrării europene a Republicii Moldova poate fi atins într-un mod mult mai rapid și mai eficient.”
Europa Liberă: Cum vedeți cooperarea pe moment între Chișinău și București?
Dorin Dușceac: „Dacă este să vorbim despre cele două guverne, atunci declarațiile contradictorii ale prim-ministrului român Ludovic Orban și ale celui moldovean Ion Chicu au demonstrat foarte clar că s-a produs o ruptură în ultimele luni, că nu putem vorbi acum despre o adevărată sinergie între cele două guverne și probabil că acest lucru va continua atâta timp cât la Chișinău se va afla la guvernare o structură sau, în fine, un partid pro-rus foarte clar orientat în favoarea Rusiei, cum este PSRM, susținut, mai mult sau mai puțin deschis, de un partid care, din păcate, încă nu a reușit să se dezoligarhizeze, și anume Partidul Democrat.
Nu putem vorbi acum despre o adevărată sinergie între cele două guverne...
Atâta timp cât lucrurile vor fi încremenite în această stare de lâncezeală politică și de imobilism, nu se va constata o apropiere între Chișinău și București. Asta este la nivel oficial. Acum la nivel între partide politice există, bineînțeles, colaborări; chiar și Partidul Unității Naționale colaborează foarte bine cu Partidul Mișcarea Populară, există și alte exemple de colaborări între partidele de pe ambele maluri ale Prutului.”
Europa Liberă: Dar ce soartă vor avea proiectele inițiate între cele două state?
Dorin Dușceac: „Vedeți că de la un timp încoace proiectele inițiate între cele două maluri ale Prutului nu trec neapărat prin oficiile guvernamentale. Există posibilitatea ca primăriile din Republica Moldova să beneficieze direct de sprijinul fondurilor europene prin intermediul fondurilor din România, așa că nu depinde totul doar de guverne.”
Europa Liberă: Dar sunt și proiecte care depind de executiv?
Dorin Dușceac: „Sunt și proiecte mari care depind de executiv, exact.”
Europa Liberă: Ne referim la interconectarea energetică, la gazoductul Iași-Chișinău, la alte proiecte.
Dorin Dușceac: „Eu cred că ele vor fi suspendate, din păcate, până când la Chișinău nu se va produce o schimbare a orientării politice, cel puțin să nu fie un guvern sau o guvernare ostilă României și Uniunii Europene. Asta este foarte important.”
### Vezi și... ### Matei Dobrovie: „România nu mai vrea să repete greșelile făcute în timpul guvernărilor girate de Plahotniuc”
Europa Liberă: Igor Dodon a anunțat de câteva ori că a purtat discuții neoficiale cu liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis; acum insistă pe sintagma „frați de peste Prut”, „frații români”, și-a nuanțat mesajul. Este adevărat că este și un an electoral, dar ar putea totuși să se dezghețe dialogul la nivel înalt între Chișinău și București?
Dorin Dușceac: „Problema este anume în faptul că totul se limitează la declarații, însă atunci când ne uităm la fapte concrete, constatăm că Igor Dodon pleacă de câteva zeci de ori pe an la Moscova și încă n-a fost niciodată într-o vizită oficială la București și ne apropiem de trei ani și jumătate de când această persoană se află în funcția de președinte.”
Europa Liberă: El își dorește o asemenea vizită.
Dorin Dușceac: „Atunci trebuie să își pună foarte clar întrebarea de ce nu primește o invitație oficială din partea dlui președinte al României, Klaus Iohannis.”
Europa Liberă: Dar de ce credeți că n-o primește?
Este rezultatul politicii pe care a dus-o Igor Dodon de-a lungul timpului și partidul său...
Dorin Dușceac: „Este rezultatul politicii pe care a dus-o Igor Dodon de-a lungul timpului și partidul său. De altfel, Igor Dodon nu a primit invitații oficiale pentru a vizita niciun stat din cadrul Uniunii Europene. Unde, în ce stat a mers Igor Dodon cu o vizită oficială? Un selfie sau o fotografie făcută la o recepție sau pe culoarele unei instituții europene sau internaționale nu echivalează cu o vizită oficială de stat.”
Europa Liberă: O răcire a relației moldo-române ajută la o mai bună cooperare moldo-rusă?
Dorin Dușceac: „O răcire a relațiilor moldo-române este favorabilă, în primul rând, Kremlinului. Și asta a urmărit Kremlinul dintotdeauna, să îndepărteze Chișinăul de București și Bucureștiul de Chișinău cât mai mult posibil. Și asta a fost promovat și este în continuare promovat acum de către Dodon și Partidul Socialiștilor. Și nu doar de către ei, mai sunt și alte forțe politice care fac același lucru, deschis sau mai secret.”
Europa Liberă: Și a avut de câștigat relația moldo-rusă, dacă s-a distanțat Chișinăul de România?
### Vezi și... ### Gh.Cojocaru: „Lecțiile Micii Uniri sunt un exemplu de servire a interesului național”
Dorin Dușceac: „Nu, pentru că în lumea de astăzi lucrurile nu merg așa, suntem într-o lume cu mai mulți actori pe plan regional, pe plan european și atunci când se strică relațiile sau se îndepărtează doi parteneri strategici nu înseamnă neapărat că se aruncă în brațele unui alt partener. Cota de exporturi, de exemplu, din Republica Moldova înspre Federația Rusă nu a crescut în mod esențial, Republica Moldova așa și nu a mai primit acel credit promis de ani de zile sau de zeci de ani de zile de un miliard sau o jumătate de miliard de dolari...”
Europa Liberă: Creditul acesta l-a anunțat premierul Chicu acum două luni.
Dorin Dușceac: „Da, și în mod normal atunci când Uniunea Europeană anunța un credit, peste o lună se primeau și banii. Iată că au trecut două luni și n-am mai auzit să se întâmple ceva.”
Europa Liberă: Se negociază.
Dorin Dușceac: „Cred că va fi la fel ca și în 2009, se va negocia până când toată lumea va uita despre acest credit sau despre această promisiune, fiindcă nici Federația Rusă nu este astăzi într-o situație foarte bună și nu cred că poate să-și permită să facă un împrumut de acest fel Republicii Moldova.”