Linkuri accesibilitate

Gh.Cojocaru: „Lecțiile Micii Uniri sunt un exemplu de servire a interesului național”


Bustul lui Al. I. Cuza, la Iași

Un punct de vedere săptămânal în dialog.

Despre clasa politică moldoveană și însușirea lecțiilor trecutului, în dialogul săptămânal între istoricul Gh. Cojocaru și Vasile Botnaru:​

Gheorghe Cojocaru: Lecțiile Unirii Principatelor Române
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:30 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „Lecțiile Unirii Principatelor Române de acum 161 de ani, din 24 ianuarie 1859, merită să fie cunoscute cel puțin, dacă nu și însușite de actorii politici, inclusiv din actuala Republică Moldova, mai ales că la votul în favoarea alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Moldovei au participat și câțiva deputați din sudul Basarabiei de atunci.”

Europa Liberă: Chiar dacă nu toți politicienii de astăzi se revendică numaidecât din acele vremuri, totuși ar fi de învățat aceste lecții. Care ar fi, la părerea Dvs., aceste învățăminte?

Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru: „Alegerea din 5/17 ianuarie 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza în Adunarea electivă de la Iași rămâne un exemplu al punerii intereselor naționale deasupra celor personale. În favoarea candidaturii cu cele mai mari șanse de a fi alese a lui Cuza s-au retras unul după altul din competiție asemenea mari figuri ale epocii ca Vasile Alecsandri sau Costache Negri. La București, de asemenea, erau mai mulți pretendenți la scaunul domnesc, între care Nicolae Golescu sau Bibescu, însă, în cele din urmă, s-a optat pentru o soluție conciliatoare, de compromis, pentru dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Astfel, lecțiile Micii Uniri sunt un exemplu de servire a interesului național, ilustrând importanța compromisului în politică.”

Europa Liberă: Dacă ne întoarcem la berbecii noștri, cum spun francezii, pardon, în ce ar consta totuși actualitatea acestor lecții pentru clasa politică de la Chișinău în secolul XXI?

Gheorghe Cojocaru: „Aceste lecții ale trecutului au o valoare în sine, iar însușirea lor depinde de cei care au anumite responsabilități în viața publică. Cu referire la actualitatea lecțiilor trecutului pentru actorii politici din Republica Moldova, se poate invoca punctual competiția care ia amploare în aceste zile pentru alegerea unui deputat în circumscripția uninominală Hâncești.

Clasa politică de astăzi a demonstrat că nu realizează importanța compromisului în politică...


Cu fiecare zi se anunță tot mai mulți pretendenți, înghesuindu-se cu toții, mai ales pe segmentul de dreapta, deși șansele lor de a fi aleși nu sunt nici pe departe egale. Numai „partida națională”, dacă ar fi să recurgem la termenii epocii în care s-a făurit Mica Unire, este reprezentată deja de vreo 3-4 pretendenți.”

Europa Liberă: Mă iertați, dar mi se pare oarecum exagerată comparația între alegerea unui deputat de Hâncești și dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în urmă 161 de ani. Sunteți de acord?

Gheorghe Cojocaru: „Sigur, miza este alta și impactul este cu totul altul. Dar aici ar fi vorba, mai curând, de calitatea clasei politice actuale care, spre deosebire de cea care a făurit Mica Unire 161 de ani în urmă, această clasă de astăzi de la Chișinău a demonstrat în repetate rânduri că nu realizează importanța compromisului în politică, că nu știe să discearnă între interesul național și cel îngust de partid, că nu are anvergura și orizontul necesare pentru servirea acestui interes. Un asemenea comportament compromite clasa politică și derutează electoratul, iar democrația riscă să rămână doar un joc de sumă nulă. Să sperăm totuși că nu acesta va fi și cazul alegrilor în circumscripția uninominală Hâncești.”

XS
SM
MD
LG