Dosarul „Șor”: ce turnură poate lua după pensionarea judecătoarei raportoare

Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat astăzi demisia unei judecătoare de la Curtea de Apel Cahul din completul ce examina dosarul de condamnare a fostului manager al Băncii de Economii, Ilan Șor, pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Magistrata a convins membrii autorității de autoreglementare judecătorească că retragerea ei din sistem, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, nu are legătură cu eventuala tergiversare a procesului imputată justiției moldovene. Dosarul Șor se judecă la instanța de apel din Cahul de aproape trei ani, timp în care au fost peste 50 de ședințe, majoritatea amânate pe diverse motive. Ce se va întâmpla mai departe cu acest dosar urmare a deciziei de astăzi?

Dosarul „Șor”: ce turnură poate lua după pensionarea judecătoarei raportoare

De regulă, o curte de apel, în comparație cu prima instanță, examinează mult mai repede cauzele aflate în procedură judiciară. Alta este însă viteza cu care este examinat dosarul ex-bancherului Ilan Șor, actualmente deputatul dat în urmărire internațională, cel care a stat la cârma fostei bănci a statului în perioada de tristă faimă și a contribuit mai mult decât substanțial, spune rechizitoriul din dosarul său, la devalizarea sistemului bancar. Concluzie pe care o contestă inculpatul, inclusiv pentru că nu are încredere în justiția din R. Moldova a ales calea pribegiei până vor veni vremuri mai bune, adică până își va demonstra nevinovăția. De la distanță. Între timp organele de drept din Moldova pretind că fac tot posibilul ca să-l readucă acasă.

Până acum s-au invocat diverse motive pentru a amâna procesul. Iar faptul că învinuitul s-a transformat în politician, deseori bănuit ca s-a dat bine pe lângă cei care dețin frâiele puterii, a generat o serie de speculații că ar fi un răsfățat al justiției. Pensionarea judecătoarei raportoare de la Cahul, Nina Veleva, a fost privită din start cu scepticism de experții care monitorizează cazul, fiind văzută ca un element din puzzle-ul tergiversărilor premeditate.

După trei amânări și după ce au citit un raport de peste 200 de pagini prezentat de magistrată, membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au lăsat convinși că oamenii mai au și dreptul de a demisiona. Procesul Șor însă nu se reia de la zero, spune președinta interimară CSM, Luiza Gafton, ci, după ce va fi publicat decretul președintelui pe acest caz, aleatoriu locul vacant va fi distribuit unui alt judecător căruia i se va acorda timp pentru a studia materialele.

Faptul că 45 de ședințe din totalul de 51 au fost amânate nu îi sunt imputabile judecătoarei în demisie, consideră Luiza Gafton. La criticile că dosarul este cam de mult timp pe rol la Cahul, președinta interimară CSM explică mai curând că ar fi vorba despre respectarea dreptului la apărare. E un potențial dosar ce ar putea ajunge la CEDO, iar magistrații ar încerca să evite o eventuală condamnare pentru nerespectarea acestui principiu, se arată convinsă Luiza Gafton.

„Se amână nu de-atâta că nu e judecătorul la serviciu, dar din cauza că nu vine unul, nu vine altul. O perioadă îndelungată a fost dosarul la expertiză. În viziunea noastră, dreptul la apărare i s-a asigura, i s-a respectat. Noi nu vedem legătura dintre dosarul acesta și demisia doamnei. Din tot ce am văzut eu acolo, rea-credința judecătorului nu rezultă. Doamna a solicitat demisia din temeiul că deja a obosit. Dar în viziunea mea, având în vedere durata îndelungată de aflare pe rol a acestui dosar, posibil judecătorul care va fi desemnat va depune toată diligența, tot efortul ca să participe la ședințe în cel mai scurt timp, ceea ce eu sunt convinsă că o să facă judecătorul ajuns în colegiul respectiv”.

Ilan Șor

Ilan Șor a fost condamnat în iunie 2017 la 7 ani și jumătate de închisoare, dar instanța de fond l-a lăsat la libertate până la pronunțarea sentinței definitive. Fiind sub control judiciar, adică neavând dreptul de a părăsi țara, el totuși a plecat într-o direcție necunoscută în iunie 2020, chiar în ziua în care liderul democraților Vladimir Plahotniuc a decis să cedeze puterea alianței PSRM-Blocul ACUM, zi în care și acesta s-a făcut nevăzut. Coincidență care a pus pe gânduri mai mulți observatori și actanți ai vieții politice de la Chișinău.

Cele mai multe amânări în dosarul Șor, aflat în examinare la Curtea de Apel Cahul din februarie 2018, au fost cauzate de lipsa sau nefinalizarea unei expertize financiar-contabile, afirmă Daniel Goinic de la Centrul de Resurse Juridice. Al doilea motiv procedural invocat după frecvență sunt cererile avocaților fie din cauza crizei sanitare, fie a ridicării anumitor excepții de neconstituționalitate.

Goinic spune că așa-zisul termen rezonabil, nereglementat în legislația, dat noului magistrat pentru a lua cunoștință cu materialele dosarului ar putea fi prima necunoscută a reluării procesului. Dar mai pot fi și alte „suprize”, ca autorecuzarea, care s-a mai întâmplat, plus că instanța de la Cahul are un număr mic de magistrați.

„Avem în spate deja trei ani de permanente amânări, suspendări a procesului în cazul Șor și știm că societatea așteaptă o anumită finalitate în cazul acestui dosar. Dacă și judecătorii vor depune anumite cereri de recuzare și dacă acestea vor fi acceptate, mă tem că vom fi în fața unui tablou și mai evident că politicul influențează foarte mult acest dosar. Va fi încă o țintă în capacul justiției sau imaginii justiției”.

În cea mai mare parte, dosarul lui Ilan Șor s-a judecat cu ușile închise, la cererea procurorilor. În primăvară, procurorul general Alexandru Stoianoglo dădea de înțeles că nu Șor ar fi principalul beneficiar al banilor sustrași din băncile falimentate, cum rezultă din rapoartele Kroll, ci fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, în subordinea căruia ar fi fost Ilan Șor. Chiar dacă Stoianoglo raporta recent că ancheta fraudei bancare avansează, cei mai mulți experți nu văd progrese, în ciuda faptului că s-a promis o transparentizare a procesului.