Magistraţii Curţii Supreme de Justiție au decis ca dosarul în care fostul şef al Băncii de Economii, actualul primarul de la Orhei, Ilan Şor, este învinuit de escrocherie şi spălare de bani în proporții deosebit de mari să fie judecat la Curtea de Apel Cahul. Ilan Shor este, potrivit companiei americane Kroll, figură-cheie în frauda bancară din 2014. El a fost condamnat în iunie anul trecut la 7 ani şi 6 luni de închisoare, dar a fost pus în libertate urmând să ispășească pedeapsa din moment ce sentința va deveni definitivă. Inițial, dosarul pe numele lui Shor a fost repartizat la Curtea de Apel Chişinău, însă președintele instanței, Ion Pleşca, a cerut strămutarea cauzei. Cât mai departe de ochii presei şi ai societăţii, au comentat mai mulţi experţi din domeniu.
În motivarea sa către Curtea Supremă de Justiţie, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, a spus că pot examina dosarul penal al lui Shor doar doi magistraţi, număr insuficient pentru a forma un colegiu din trei judecători.
La instanța de apel din Chişinău activează 21 de magistraţi specializați pe domeniul penal. Patru dintre ei deja au scris cereri de abținere în acest caz, a spus Ion Pleşca, alţi 12 au examinat anterior dosarele pe numele ex-premierului Vladimir Filat şi fostului deputat Veaceslav Platon, dosare conexe fraudei bancare şi cauzei lui Shor, ori au participat la şedinţe ce au vizat controlul judiciar al fostului şef al Băncii de Economii. Prin urmare, a afirmat președintele Curţii de Apel Chişinău, pentru a preveni eventuale noi cereri de autorecuzare şi pentru „soluționarea obiectivă, rapidă şi completă a cauzei” se impune mutarea la o altă instanță de același rang.
În Republica Moldova sunt patru curţi de apel: la Chişinău, Bălţi, Cahul şi Comrat. La ultimele două activează în total opt şi, respectiv, şase magistraţi. La Bălţi sunt angajaţi 23 de judecători.
De ce dosarul a ajuns la Cahul, şi nu la Bălţi, se întreabă Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice. Din punctul lui de vedere, decizia Curţii Supreme de Justiţie pare a fi cusută cu aţă albă. Într-o instanță mai mică numărul judecătorilor din colegiul penal e mult mai mic şi este previzibil care va fi completul, continuă Ion Guzun.
„Legislația operează cu termenul de instanță care să examineze dosarul. Faptul că nu sunt judecători în colegiul penal asta nu înseamnă că alți judecători n-ar putea să examineze acest dosar, lucru care frecvent, de fapt, şi se întâmplă şi la Curtea Supremă de Justiţie. Sunt foarte multe asemenea experiențe şi niciodată nu au fost probleme. Se pare că doar în dosarul celor «aleşi» motivele sunt mult mai serioase ca dosarele să fie examinate într-o instanță mai mică.”
Pentru directoarea executivă a Transparency International - Moldova, Lilia Carasciuc, din hotărârea CSJ transpare intenția de a duce dosarul „furtul miliardului” cât mai departe de cei care monitorizează justiția (organizații neguvernamentale, mass-media, instituții internaționale).
„În primul rând, mă mir de ce nu au strămutat la Judecătoria din Orhei. Într-un fel asta ne sugerează cât de mare presiune se exercită asupra sistemului judiciar, cât de neliberi sunt judecătorii în luarea deciziilor, cât de mult se tem de a se implica în luarea deciziilor pe fapte care deja au devenit sensibile politic şi ne spune de faptul că domnul Shor are un statut foarte diferit faţă de alte persoane care sunt învinuite de crime similare. Mai departe de atenția monitorilor cu atât mai simplu se iau deciziile care ridică semne de întrebare”.
Tot mai mulţi experţi fac analogii dintre felurile în care au fost ori sunt examinate dosarele lui Ilan Shor, Veaceslav Paton, Vladimir Filat şi a altor figuranţi în frauda bancară - ba termenii sunt încălcați, ba se examinează prea repede, ba procedurile sunt mult prea diferite faţă de dosarele muritorilor de rând.
Mai multe voci spun că „furtul miliardului” va demonstra cât de reformată este justiţia şi cât de hotărâți sunt guvernanții ca adevărul să triumfe. Deocamdată, Ilan Shor este la libertate şi-şi face imagine cu magazine sociale. Unii analiști admit cî ar putea candida la parlamentare, încercând să obțină imunitatea de deputat.
