Două incertitudini, în ajun de alegeri

Finalul campaniei electorale moldovene este marcat, zilele acestea, din altercații între anumiți concurenți, alți competitori intrați în greva foamei, filmări compromițătoare scurse în public, jurnaliști agresați și nelăsați să intre la anumite întâlniri electorale, o activizare neclară pe anumite dosare a procurorilor și anchete de presă îndoielnice. Pe ultima sută de metri a cursei, există însă și două mari incertitudini organizatorice: una cu privire la buget, după ce Comisia Electorală Centrală așa și nu a primit de la guvern o parte semnificativă din banii necesari scrutinului, iar a doua – legată de numărul de secții de votare pentru locuitorii regiunii estice – amintim, cele 41 de secții decise de CEC au fost contestate de Platforma DA în justiție, iar procesul nu s-a încheiat încă. Ar putea cele două probleme să pună sub semnul întrebării buna desfășurare a scrutinului?

Actualizare, 8 iulie 2021:

Cu numai trei zile înainte de alegerile parlamentare anticipate, Curtea de Apel Chișinău a decis la 8 iulie că numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană trebuie redus substanțial, de la 41 până la 12. Deschiderea a peste 40 de secții de votare fusese contestată de Platforma DA. Platforma DA a spus că numărul de secții stabilit de CEC este exagerat pentru că la alegerile prezidențiale din noiembrie trecut la multe dintre acestea s-au prezentat puțin alegători transnistreni sau chiar niciunul.

CEC va mai avea la dispoziție o zi să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiție.

Două incertitudini, în ajun de alegeri

Banii neajunși în bugetul CEC pentru scrutinul de duminică se cifrează la 22 și jumătate de milioane de lei, după ce alte 70 de milioane au fost deja distribuite, iar din membrii guvernului interimar, care urmau să decidă asupra alocării de fonduri restante, la ședința virtuală s-au conectat doar șeful executivului, Aureliu Ciocoi, și guvernatoarea autonomiei sudice, Irina Vlah.

Lipsa de cvorum a făcut imposibilă decizia guvernamentală, iar din felul cum a comentat situația Aureliu Ciocoi s-a putut înțelege că nici el nu e sigur că alocarea de bani se va întâmpla în mod cert până în data votului.

„Pot doar să anunț încă o tentativă de convocare a ședinței guvernului, pentru după-amiaza zilei de vineri, data de 9 iulie”, a declarat Aureliu Ciocoi miercuri, 7 iulie, în timpul ședinței eșuate.

Miniștrii care au lipsit, aparent nemotivat, de la ședința de miercuri, fie au evitat explicațiile ulterioare, fie s-au declarat bolnavi, iar cei care au fost prezenți - Ciocoi și Vlah - sunt tocmai oficialii guvernamentali despre care se crede că au în ultima vreme relații tot mai tensionate cu formațiunea socialistă. Presa speculează că „îmbolnăvirea” primilor nu ar fi întâmplătoare și l-ar avea în spate pe liderul socialist, Igor Dodon. S-ar ținti în secțiile de peste hotare, care, nefiind asigurate cu fonduri, să funcționeze cu dificultăți, au spus surse anonime apropiate de executiv, pentru un portal de știri de la Chișinău, anume newsmaker.md.

Comentariul lui Dorin Cimil, președintele CEC, a fost că admite și varianta unei plângeri ulterioare pe executiv în justiție. Tot Cimil a sugerat, însă, că nevoile esențiale ale scrutinului au fost deja asigurate:

„Evident că nu în toate secțiile de votare, dar în marea parte a lor deja a ajuns echipamentul și sumele de bani necesare”, a declarat, bunăoară, Cimil, într-un proaspăt interviu la Europa Liberă, cu toate că se referea în mod distinct la secțiile de votare din străinătate.

Solicitat de noi, Iurie Ciocan, un fost șef de la autoritatea electorală, ne-a spus și el că, cu toate aceste dificultăți, nu vede riscuri mari de funcționalitate, nici pentru secțiile de votare din țară, nici pentru cele din străinătate.

„Este absolut evident că aceste resurse financiare vor fi identificate, mai devreme sau mai târziu, și toți cei care sunt angajați astăzi – peste 22 de mii de cetățeni – în secțiile de votare și consiliile electorale vor primi remunerarea lor. Pentru că noi vorbim azi despre banii care trebuie să completeze fondul de salarizare a funcționarilor electorali. Finanțarea secțiilor de votare din afara țării a fost pusă în sarcina Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, respectiv, secțiile acestea deja sunt finanțate, prin intermediul ministerului, din bugetele pe care ei le au la dispoziție acum.”

Ce dificultăți ar putea fi anticipate, pe de altă parte, ca urmare a unui proces legal nefinalizat deocamdată împotriva comisiei electorale, pentru numărul de 41 de secții menite să funcționeze pe malul drept pentru locuitorii din stânga Nistrului?

Iată din nou previziunea lui Iurie Ciocan, fostul președinte al CEC:

„Deci, dacă instanța se va expune deja după ziua alegerilor, atunci această decizie nu mai poate influența alegerile, pentru că se va epuiza evenimentul. Dacă, însă, se va expune până în ziua alegerilor, evident că CEC, în momentul când acea decizie va deveni irevocabilă, este obligată să execute și să deschidă numărul de secții decis de instanța. Deși, iarăși, îmi pare foarte bizar un astfel de scenariu , deci, eu nu-mi imaginez o asemenea evoluție și o asemenea decizie a instanței de judecată. ”

Plângerea Platformei DA, care cere justiției să oblige comisia asupra unei reduceri, de la 41 la 28, a numărului de secții pentru locuitorii regiunii estice, se examinează anevoios în justiție, trecând prin cinci abțineri și patru recuzări de magistrați și prin mai multe instanțe: de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea Supremă de Justiție și înapoi la Curtea de Apel Chișinău.