Jurnal de Corespondent

Dreptul la demonstraţii şi reflexe autoritare

Proteste împotriva restricțiilor din perioada pandemiei, Berlin, 1 august 2020

Controverse după demonstraţia de la Berlin contra restricțiilor sanitare.

Deja astă primăvară, când au fost introduse restricţii sanitare, s-au făcut auzite voci care susţineau că totul nu ar fi decât o făcătură în spatele căreia se ascund cercuri care vor să instaureze o dictatură.

Your browser doesn’t support HTML5

Dreptul la demonstraţii şi reflexe autoritare

Deşi în primele săptămâni au fost interzise adunările publice, negaţioniştii existenţei unui virus periculos au organizat manifestaţii publice pentru a protesta contra „noului totalitarism”, precum spuneau ei. Odată cu relaxarea măsurilor restrictive s-au înmulţit şi aceste demonstraţii.

Cea mai mare „corona-demonstraţie” a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Berlin la care, potrivit poliţiei au participat peste 20 000 de persoane, iar potrivit organizatorilor peste un milion de oameni.

### Vezi și... ### Negaționismul COVID: „O campanie care pornește din Rusia și care atinge toate țările din regiune” (Cristian Pârvulescu/22)

Manifestaţia s-a desfăşurat sub motto-ul „Sfârşitul pandemiei – Ziua libertăţii”. Demonstraţia a fost organizată de grupuri naţionalist-autoritare, radicale de dreapta, anti-vaccinare, şi conspiraţionist-ezoterice. Totodată, a fost sprijinită de activişti ai partidului anti-migraţie şi anti-musulman Alternativa pentru Germania (AfD) şi ai Partidului Naţional-Democrat din Germania (NPD). Convingerile ideologice ale acestor organizatori se desprind cât se poate de limpede din motto-ul sub care s-a desfăşurat demonstraţie: „Sfârşitul pandemiei – Ziua libertăţii”. Motto-ul a fost inspirat din titlul unui film de propagandă, „Ziua libertăţii”, realizat în 1935 de către regizoarea nazistă, Leni Riefenstahl (1902-2003). Participanţii la demonstraţie nu au respectat nici regulile de distanţare fizică şi nici nu au purtat măşti de protecţie. Au fost atacaţi din nou jurnalişti şi s-a scandat sloganul „Presa mincinoasă”. Nerespectarea regulilor sanitare a fost, practic, tolerată de către forţele de ordine.

Ca după orice „eveniment” ieşit din comun, n-au lipsit nici de data asta reacţiile. Unele furioase, altele conciliante. S-au făcut auzite şi vocile unor politicieni conservatori, cu reflexe autoritariste, care au cerut interzicerea strictă a unor astfel de demonstraţii. Călăreţii reţelelor de socializare s-au grăbit să-i înjure pe demonstranţi şi să-i eticheteze drept „idioţi”. Voci mai potolite, în schimb, au atras atenţia asupra faptului că, în orice constituţie democratică, este prevăzut dreptul de a demonstra. Fiecare cetăţean trebuie să aibă posibilitatea de a-şi exprima liber părerea, chiar dacă unora nu le convin ideile expuse.

A interzice demonstraţii - cum a fost cea de la Berlin - ar fi un semnal greşit şi ar afecta sistemul pluralist-democratic. Pe de altă parte, autorităţile însă au datoria de a impune cu mijloacele legale, de care dispun, reglementările de protecţie sanitară.

### Vezi și... ### Falsurile mediatice în perioada pandemiei. Cine profită?

Obiectivele difuze ale demonstranţilor nu sînt împărtăşite de majoritatea populaţiei din Germania. Asta rezultă şi dintr-un sondaj reprezentativ, dat publicităţii marţi (de YouGov.de). Potrivit sondajului, 77 la sută dintre germani susţin că nerespectarea reglementărilor sanitare trebuie sancţionată. 14 la sută s-au pronunţat împotriva oricăror sancţiuni.
Cert este, că dacă unora nu le plac reglementările, ei se pot adresa justiţiei. A ignora însă conştient şi colectiv măsurile de protecţie impuse nu poate fi tolerat.