Organizația Amnesty International constată în noul său raport despre „Starea drepturilor omului în lume” că sunt puține guverne care sunt cu adevărat interesate să apere drepturile și libertățile cetățenilor. Mai mulți lideri mondiali, între care președintele american Donald Trump sunt criticați pentru acțiunile lor care subminează drepturile a milioane de oameni. Raportul Amnesty International analizează situația drepturilor omului în 159 de țări și teritorii. Cum stau lucrurile în Moldova?
Your browser doesn’t support HTML5
Respectarea drepturilor omului în 2017 - un an cu provocări majore
2017 a fost an cu provocări majore, marcat de procese judiciare inechitabile, justiție după cortină și tentative ale autorităților de a îngrădi dreptul la asociere, exprimare și întrunire, atrag atenția reprezentanții Amnesty International Moldova. Directoarea executivă a organizației, Cristina Pereteatcu, amintește de protestul din 14 mai împotriva modificării sistemului electoral, când mai mulți participanți și reprezentanți ai societății civile au raportat tentative de intimidare și restricționare, când Întreprinderea de Stat „Calea Ferată” a decis să sisteze circulația trenurilor pe tot teritoriul Republicii Moldova. În cadrul unui alt protest antiguvernamental din luna septembrie, a fost reținut Alexei Alexeev, șoferul unii microbuz ce însoțea protestatarii- o măsură exagerată în opinia activiștilor.
Cristina Pereteatcu mai spune că pe parcursul anului trecut au continuat atacurile și tentativele de discreditare a organizațiilor societății civile. Experta a menționat tentativa guvernanților de a limita finanțarea din exterior a sectorului asociativ, urmare a unor modificări legislative propuse de Ministerul Justiției. Sub presiunea partenerilor externi și a ONG-urilor, inițiativa a fost retrasă, însă încercările de denigrare nu au încetat:
„Tot aceleași ONG-uri au fost și ținta unei campanii guvernamentale de hărțuire și intimidare. Chiar dacă la ora actuală avem un proiect de lege foarte și foarte bun privind organizațiile necomerciale, ne exprimăm în continuare îngrijorarea. Din istoria luării deciziilor de către Parlamentul Republicii Moldova am văzut că legile suferă modificări conceptuale și apoi imediat după sunt votate în lectura a doua. Nu ne rămâne decât să vedem cât de interesat este parlamentul în vectorul european al țării prin legea dată.”
Referindu-se la regresele din domeniul mass-media, directoarea executivă a Amnesty Moldova a mai notat afilierea politică a instituțiilor de presă, lipsa pluralismului de opinii și îngrădirea accesului la informație, autoritățile invocând abuziv Legea privind protecția datelor cu caracter personal.
Cristina Pereteatcu s-a referit și la cazul tânărului Andrei Brăguță decedat în custodia statului. El a fost reținut pentru încălcarea regulilor de circulație rutieră iar ulterior a fost bătut de colegii de celulă, fără ca gardienii să intervină.
În opinia activiștilor, acest caz este o dovadă că guvernanții nu au învățat lecția 7 aprilie și au eșuat în asigurarea unor condiții de detenție adecvate și în eliminarea torturii:
„În toți acești ani, societatea civilă a atenționat statul că gestionarea atât de ineficientă și cu rea credință a unui dosar de anvergură poate duce la repetarea dramei. Din păcate, nu am fost tratați cu seriozitate de stat când le-am spus că au probleme sistemice și iată că în vara anului 2017 drama s-a repetat. Un tânăr pe nume Andrei Brăguța a fost omorât conștient, în custodia statului.”
Reprezentanții Amnesty Moldova au mai amintit de marșul LGBT din luna mai a anului trecut, care a fost întrerupt de poliție din motive pretinse de securitate. Atunci, șefului statului, Igor Dodon a criticat public comunitatea LGBT, manifestând și în alte cazuri un discurs discriminatoriu, instigator la ură, remarcă președintele Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan:
„Anul acesta, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova în rapoartele Amnesty International este expres menționat președintele țării, care se face responsabil de discursuri de ură și declarații homofobe și xenofobe. Și este primul și unicul probabil care își permite să atace proprii cetățeni prin propriile declarații. Noi nu putem trece asta cu vederea și considerăm acest fapt o încălcare gravă a drepturilor omului, dar și a Constituției Republicii Moldova.”
Veaceslav Tofan constată că politicienii moldoveni preferă mai degrabă acțiunile populiste decât apărarea drepturilor omului. Având în vedere apropiatele alegeri parlamentare din toamnă, el a îndemnat actorii politici să se abțină de la discursurile de ură care ar discredita și alți concurenți, pentru a avea o campanie electorală exemplară.