Ca urmare a deciziei de aderare a României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele cu Ungaria și Bulgaria vor fi eliminate.
Autoritățile române, în colaborare cu cele din țările vecine, vor face doar controale aleatorii, mai intense în primele șase luni, pe baza unor analize de risc.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a publicat recent în consultare publică un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) care oficializează desființarea, cu mențiunea de „definitivă”, a celor 31 de puncte de trecere a frontierei, rutiere, feroviare, respectiv portuare, de la cele două granițe.
De precizat că cele mai vechi dintre acestea, precum cele de la Borș (Bihor), Nădlac (Arad) sau Giurgiu, au fost înființate în anii 1960-1970. Înființarea altora, precum cea de la Beba Veche (Timiș) abia fuseseă decisă, în prima jumătate a anului, de către Guvern.
Un singur punct de trecere și doar pe linie portuară, este menținut, cel de la Calafat (județul Dolj) cele pe linie rutieră și feroviară de acolo fiind, de asemenea, desființate.
În schimb, două din cele opt puncte de trecere portuară a frontierei României situate la Marea Neagră sau pe Dunărea maritimă, de la Constanța și Brăila, vor fi de asemenea desființate.
- Te-ar putea interesa și: Premierul Ungariei, Viktor Orban, în vizită la Bucureşti
Desființarea punctelor de frontieră terestre nu va aduce atingere exercitării atribuțiilor de către personalul Poliției de Frontieră, „în zona de competență”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului de HG.
„Aceste activități nu au ca obiectiv controlul la frontiere, ele au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere”, specifică documentul.
După cum a relatat recent Europa Liberă România, polițiștii de frontieră vor putea face controale aleatorii atât în zona vechilor vămi, cât și în zonele verzi - cele care delimitează teritoriul unui stat, fără a fi fost prevăzute cu puncte vamale.
Pe de altă parte, MAI de la București precizează că în condițiile în care controalele la frontieră pot fi reintroduse temporar - conform acquis-ului Schengen - imobilele vămilor, inclusiv perimetrele acestora, ar urma să intre în conservare. În schimb, echipamentele pot fi utilzate de instituțiile care le au în patrimoniu, în funcție de nevoile operative.
Hotărârea de Guvern ar urma să ajungă în scurt timp pe masa Guvernului, pentru aprobare și publicarea în Monitorul Oficial.
Astfel, lista punctelor de frontieră care se desființează definitiv de la 1 ianuarie 2025 la granițele cu Ungaria și Bulgaria este următoarea:
La frontiera româno-ungară (17 puncte de frontieră):
- Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
- Carei, judeţul Satu Mare – feroviar;
- Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
- Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
- Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
- Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
- Borş, judeţul Bihor – rutier;
- Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
- Vărşand, judeţul Arad – rutier;
- Curtici, judeţul Arad – feroviar;
- Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier;
- Turnu, judeţul Arad – rutier;
- Nădlac, judeţul Arad – rutier;
- Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
- Cenad, judeţul Timiş – rutier;
- Borş II, judeţul Bihor – rutier;
- Beba Veche, judeţul Timiş.
La frontiera româno-bulgară (14 puncte de frontieră):
- Calafat, judeţul Dolj – rutier și feroviar;
- Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) și portuar:
- Corabia, judeţul Dolj – portuar:
- Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) și portuar:
- Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) și portuar;
- Giurgiu I, judeţul Giurgiu – rutier, feroviat și portuar;
- Oltenița, judeţul Călăraşi – portuar;
- Călărași, judeţul Călăraşi – rutier (bac) și portuar;
- Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
- Lipnița, judeţul Constanţa – rutier;
- Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
- Negru – Vodă, judeţul Constanţa – rutier și feroviar;
- Vama Veche, judeţul Constanţa– rutier;
- Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (în regim de bac).
Două puncte de trecere a frontierei situate la Marea Neagră şi Dunărea maritimă se închid definitiv:
- Brăila – portuar;
- Cernavodă, judeţul Constanţa – portuar.
Sunt două din cele opt puncte de frontieră portuare de la Marea Neagră / Dunărea Maritimă, ale României, prevăzute în Normele metodologice a Hotărârii de Guvern privind frontierele României, din 2001.
Celelalte șase, de la Midia, Constanţa, Mangalia, Constanţa Sud-Agigea, Sulina, Tulcea, vor funcționa în continuare, la fel ca punctele de frontieră portuare de la Calafat (situat la frontiera româno-bulgară) și Galați.
Asta în condițiile în care „la data eliminării controalelor la frontierele interne pentru frontierele terestre comune, inclusiv frontierele fluviale, controlul la frontieră se efectuează la bordul navei sau în zone special amenajate în unul dintre punctele de trecere a frontierei cu specific portuar”, specifică Nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern.
De asemenea, „navele care se deplasează între porturi ale unor state terţe, cu tranzitarea sectorului fluviului Dunărea, fără a avea ca port de destinaţie un port românesc sau bulgăresc, sunt supuse controlului la frontieră la intrare, respectiv ieşire”, mai menționează documentul.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te