Ce înseamnă asta pentru călătorii moldoveni?
Răspunsul scurt este: nu mare lucru, teoretic. Cum va merge practic, rămâne de văzut. Optimiștii spun că în cel mai rău caz, controalele la Prut vor fi mai stricte, dar cei care trec prin România spre vest, mai departe, se pot consola cu gândul că nu vor mai trebui să aștepte de exemplu la Nădlac, ca să intre în Ungaria. În punctul de acolo, după revelion, ar trebui să fie pustiu.
Intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen a fost un proces așa de îndelungat (va veni la 18 ani de la aderarea la UE!) încât toată lumea a avut timp berechet să se pregătească, inclusiv vecinii.
Cozi mai lungi de camioane?
Atunci când UE a dat lumină verde „Schengenului aerian” sau „parțial”, în primăvară, Europa Liberă a întrebat factorii moldoveni interesați la ce schimbări se așteaptă.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău a spus că „pregătirea României pentru Schengen este și o pregătire pentru Republica Moldova”.
„Pe segmentul nostru – se spunea în declarație – o să asigurăm funcționalitatea programării electronice care va garanta fluiditate și eficiență la vamă.”
Răspunzând tot unei întrebări a Europei Libere despre cum își imaginează că va fi când granița Schengen va ajunge la Prut, Președintele Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova, Valeriu Tulbu, a spus: „Dacă vorbim despre frontiera dintre Moldova și România, e posibil ca să fie rândurile și mai anevoioase, din motiv că se va face un control mai riguros. Dar dacă vorbim de frontiera Ungariei cu România, acolo nu o să mai fie staționări lungi. În acea parte se pierdeau, de fapt, circa 10-12 ore. Exact aceeași situație e și cu Bulgaria, unde tot se va trece mai simplu frontiera. Deci, sub acest aspect, e benefic”.
Încă din primăvară, de când România era în Schengen doar la aeroport, timpul petrecut acolo de moldoveni în tranzit spre vest, chiar dacă mergeau cu mașina, se socotea ca timp petrecut în Schengen. Asta, desigur, nu se va schimba.
Deja „încercată” este și altă nouate introdusă în primăvară: că vizele emise de români pentru cetățeni din afara UE sunt deja vize Schengen.
Ce ne învață istoria ultimei extinderi Schengen?
Schengen „terestru” s-a extins ultima oară la 1 ianuarie 2023, când a fost primită Croația.
În pregătirea momentului, Zagrebul a asigurat Bosnia vecină, țară din afara UE, unde trăiesc mulți etnici croați, unii cu pașapoarte croate, că nu va ridica „o fortăreață” odată intrată în Schengen.
Tot atunci, Croația a asigurat că s-a pregătit așa de bine pentru Schengen, aplicând de atâta vreme controale la standardele lui, că schimbarea nu va fi percepută aproape deloc după aderare – ba chiar că lucrurile vor merge mai bine, căci s-au făcut modernizări.
De atunci, de la lunga graniță croato-bosniacă nu au venit știri despre cozi mai lungi decât „înainte de Schengen”.
Frontiera a intrat, periodic, în atenția presei din alt motiv: migranții care trec, uneori, în număr mare prin regiunea muntoasă, rar populată, în drum spre Europa de Vest, dar aceasta este o problemă pe care Moldova și România nu o au în asemenea măsură.
Recapitulare: Regulile călătoriei în Spațiul Schengen
„Sistemul fără viză se aplică călătoriei pe teritoriile tuturor țărilor UE, cu excepția Irlandei - reamintește delegația UE în R. Moldova. Accesul fără viză în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția este, de asemenea, posibil, aceste țări fiind membri non-EU din zona Schengen. Scutirea de viză oferă dreptul de intrare și ședere scurtă, dar acest drept este supus unor condiții de bază. Țările au dreptul de a refuza intrarea și scurta ședere în teritoriile lor, dacă una sau mai multe dintre condițiile de intrare Schengen nu sunt îndeplinite. Pentru șederi ce nu depășesc 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, aceste condiții de intrare și de scurtă ședere sunt următoarele:
- Deținerea unui document de călătorie valabil sau documente care autorizează trecerea frontierei.
- Posibilitatea de justificare a scopului și condițiilor șederii intenționate și existența mijloacelor suficiente de subzistență, atât pe durata șederii dorite, cât și pentru întoarcere.
- Să nu fie o persoană pentru care a fost emisă o alertă în sistemul de informații Schengen în scopul refuzului de intrare.
- Persoana să nu fie considerată o amenințare la adresa politicii publice, securității interne, sănătății publice sau la adresa relațiilor internaționale ale oricăruia dintre țările membre.
Nu există un control la frontiere între țările Schengen. Există încă controale la frontiere între țările Schengen și Cipru. Cetățenii Republicii Moldova sunt obligați să dețină întotdeauna pașaportul cu ei, pentru întreaga perioadă a șederii lor, deoarece legile naționale pot prescrie controale ocazionale în cadrul spațiului Schengen.”
Ultimul paragraf, de fapt, este mai actual ca oricând, întrucât multe țări din Schengen au reintrodus de teama migrației ilegale și terorismului controale „temporare” care pot să dureze luni de zile, așa că nu trebuie să fim suprinși dacă suntem opriți de pildă la granița dintre Olanda și Germania, iar nemții ne cer pașaportul.
Nu e Schengenul așa de negru
În primăvară, când au apărut semnale clare că Schengen se apropie de Prut, ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ne-a spus, răspunzând mai ales temerilor tranportatorilor comerciali, că deja există cazuri de trecere bună a frontierei Schengen, anume la granița dintre Ucraina și Polonia, unde procesul „este unul rapid și sigur”, și a anticipat că vameșii moldoveni vor avea la dispoziție, probabil, mai mult personal, în cazul unor „controale mai riguroase”.
Într-un răspuns la întrebările Europei Libere, Serviciul Vamal al R. Moldova a spus tot atunci că instituția urmează „legislația în vigoare, indiferent de statutul țărilor vecine” și că „este în dialog continuu cu autoritățile ce asigură controlul la frontieră din Republica Moldova și țările vecine, în scopul întreprinderii acțiunilor menite la fluidizarea traficului de camioane și autoturisme”.
Potrivit unor politiceni optimiști din țara vecină, intrarea României în Schengen „cu totul” este o știre economică bună pentru moldoveni.
„Intrarea României în spațiu Schengen ar fi o gură de oxigen și pentru economia Republicii Moldova, care are nevoie de mai multă liberă circulație și de mai multă integrare pe piața unică europeană. Asta este realitatea!”, spunea europarlamentarul Eugen Tomac în vară, citat de IPN, când Bucureștiul făcea presiuni pentru grăbirea intrării în Schengen cu frontierele terestre.
Vine autorizația electronică!
Pentru moldovenii fără pașaport românesc, adevăratul eveniment al anului viitor în privința călătoriilor în UE ar putea fi altul: Bruxelles ar putea introduce după mai multe amânări obligativitatea înregistrării pe net înainte de a intra în spațiul comunitar.
Europenii insistă că ETIAS nu va fi o viză, ci o autorizație pe care toată lumea ar trebui să o obțină ușor, dar totodată recunosc că primirea OK-ului pe net nu va fi o garanție 100% că vei fi lăsat să intri. ETIAS s-ar putea introduce la mijlocul anului viitor pentru toți cei care nu au nevoie de viză propriu-zisă ca să intre în UE pentru șederi scurte, indiferent că sunt americani, japonezi, moldoveni - sau britanici, întrucât ei au decis prin referendumul din 2016 să iasă din UE.
Sisteme similare au deja SUA, Australia sau Canada.
Israelul a vrut și el să introducă unul anul acesta, de la 1 iulie, dar s-a izbit de opoziția Ucrainei, Moldovei și a companiilor aeriene, așa că l-a amânat, ca și UE, până la anul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
