După 30 de ani, Petru Păduraru nu mai este Mitropolit al Basarabiei. Cine i-ar putea lua locul și cum are loc alegerea

Fostul Mitropolit al Basarabiei, Petru (dreapta), ținând o ceremonie religioasă alături de Episcopul Basarabiei de Sud, Veniamin. Cei doi sunt vizați într-un scandal sexual, care a dus la retragerea mitropolitului, după trei decenii de activitate.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a aprobat, pe 3 iunie, retragerea lui Petru Păduraru de la conducerea Mitropoliei Basarabiei, în contextul unui scandal sexual. Un nou mitropolit ar trebui să fie ales în cel mult 60 de zile, din rândul episcopilor locali care dețin cetățenia R. Moldova.

Acest articol include materiale interactive. Click pentru a răspunde la un SONDAJ

Printr-un scurt comunicat de presă, Patriarhia Română anunță că Sinodul BOR, în frunte cu Patriarhul Daniel, au aprobat, pe 3 iunie, încetarea „activității administrative, liturgice și pastorale” a lui Petru Păduraru, ceea ce înseamnă că nu mai are dreptul nici să săvârșească slujbe religioase.

Ales în 1995, după reactivarea Mitropoliei Basarabiei în 1992, și având titlul deplin de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Petru și-a depus cererea de retragere din slujire pe 27 mai, din „motive de vârstă, sănătate și pentru binele Bisericii”.

El a fost astfel singurul conducător al Mitropoliei Basarabiei, care a fost înregistrată de statul R. Moldova în calitate de cult religios abia în 2002, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și face parte din BOR.

De-a lungul celor trei decenii la conducerea mitropoliei, a avut o prezență modestă în afara Bisericii și a oferit extrem de rar interviuri.

De ce s-a retras Petru Păduraru?

Comunicatul despre cererea lui Petru Păduraru a apărut pe site-urile Mitropoliei Basarabiei și Patriarhiei Române pe 30 mai. În aceeași zi, pe un site din România a fost publicat un filmuleț, care l-ar arăta pe Mitropolitul Petru, în vârstă de 79 de ani, întreținând relații sexuale cu un alt bărbat, fața căruia nu se vede în imagini.

După ce în mediul online au apărut informații precum că cel de-al doilea personaj ar fi Episcopul Basarabiei de Sud, Veniamin, adică unul din subalternii mitropolitului, episcopul a emis un comunicat, respingând „speculațiile”, despre care spune că „par să facă parte dintr-o campanie concertată de discreditare” împotriva sa și a instituției.

Reprezentații Mitropoliei Basarabiei le-au spus jurnaliștilor că vor veni cu un comentariu doar după ce vor verifica informațiile și vor supune unei expertize imaginile. „Ne detașăm de astfel de comportament, nu doar pentru un cleric, ci în general, nu suntem de acord cu un astfel de comportament, pentru că e contrar principiilor morale ale credinței ortodoxe”, a declarat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei, preotul Andrei Bucliș.

În presă au apărut și în trecut acuzații că Mitropolitul Petru ar fi făcut avansuri sexuale mai multor clerici, dar fără ca aceste cazuri să aibă vreo continuitate.

Locțiitor al lui Petru a fost numit Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Teofan. Iar după ce a fost aprobată retragerea lui Petru Păduraru, cancelaria Sinodului „va începe imediat demersurile statutare” pentru pregătirea alegerii unui nou mitropolit.

Cum se alege mitropolitul?

Statutul pentru organizarea și funcționarea BOR spune că mitropoliții eparhiilor de peste hotare, așa cum este și Mitropolia Basarabiei, sunt aleși de către Sinod din unul sau doi candidați propuși de Adunarea eparhială a eparhiei respective.

Eligibil pentru funcția de mitropolit este oricare ierarh membru al Sinodului, începând de la eparhia vacantă, care este doctor sau licențiat în teologie și „s-a distins prin viață curată, cultură teologică, demnitate eclezială, zel misionar și simț gospodăresc”. De asemenea, trebuie să conducă eparhia de cel puțin 7 ani și să aibă vârsta de până la 70 de ani.

Însă statutul Mitropoliei Basarabiei (care face parte din BOR, dar are autonomie locală), aprobat și reînregistrat la Agenția Servicii Publice din R. Moldova în decembrie 2024, prevede că mitropolitul este ales dintre candidații propuși Sinodului BOR de către Sinodul Mitropoliei.

„Sinodul mitropolitan va propune candidați care dețin cetățenia R. Moldova, demnitatea de episcop eparhiot în cuprinsul Mitropoliei Basarabiei, membri ai Sfântului Sinod”, se arată în documentul consultat de Europa Liberă.

Cine ar putea fi următorul mitropolit?

Mitropolia Basarabiei are acum trei episcopi: Episcopul Basarabiei de Sud, Veniamin, Episcopul de Bălți, Antonie, și Episcopul-vicar de Chișinău, Nectarie de Bogdania.

Episcopul Veniamin

Episcopul Veniamin (50 de ani) este din satul Puhoi, raionul Anenii Noi, și conduce Episcopia Basarabiei de Sud din anul 2018, având studii teologice în România și în Elveția. A fost, între altele, suplinitor de lector universitar la Universitatea din București și secretar la Cancelaria Sfântului Sinod.

Episcopul Antonie

Episcopul Antonie (63 de ani) s-a născut în satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi, și este de formare medic igienist și teolog. A fost ales Episcop de Bălți tot în 2018. El a fost printre cei care s-au plâns la CEDO în dosarul privind înregistrarea Mitropoliei Basarabiei în R. Moldova.


Episcopul Nectarie de Bogdania

Episcopul Nectarie de Bogdania (57 de ani) este din orașul Brăila, România, și a fost ales ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului în februarie 2025. Anterior, timp de 20 de ani, a fost starețul Mănăstirii Putna, din județul Suceava. Nu se știe dacă are și cetățenia Republicii Moldova.


SONDAJ

De ce acest scandal a apărut acum?

Fostul reprezentant al Mitropoliei Basarabiei la CEDO, politicianul Vlad Cubreacov, a spus într-un interviu publicat pe blogul său că scandalul în care a fost implicat Mitropolitul Petru a adus, întâi de toate, un prejudiciu de imagine Mitropoliei Basarabiei. El leagă momentul și de decizia pe care Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău ar trebui să o dea pe 4 iunie în privința dreptului Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, de a folosi toate bisericile cu statut de monument ocrotit de stat.

Cubreacov, care neagă că are acum vreo funcție în Mitropolia Basarabiei, crede că viitorul mitropolit „va impulsiona activitatea misionară a Mitropoliei Basarabiei” și că va consolida „ortodoxia românească la răsărit de Prut aflată încă sub presiunea vechilor structuri moscovite de putere bisericească sau a celor cripto-sovietice”.

În R. Moldova, Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române, își dispută de peste 20 de ani statutul canonic cu Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse.

Conflictul dintre mitropolii a reizbucnit după începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, din februarie 2022. De atunci, zeci de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei și au aderat la Mitropolia Basarabiei, opunându-se sprijinului pe care Biserica Ortodoxă Rusă îl oferă Kremlinului în agresiunea sa împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te