După condamnarea unui medic, Parlamentul reia discuțiile despre legea malpraxisului

Imagine simbol dintr-o sală de operație

Condamnarea unui chirurg din Chișinău pentru moartea unui pacient a readus în discuție necesitatea unei legi care să-i apere atât pe pacienți, cât și pe medici. Zilele trecute, mai mulți deputați și specialiști au discutat la Parlament, din nou, despre o posibilă lege a malpraxisului.

Ce ar trebui să fie urmărească, prioritar, o eventuală lege a malpraxisului? Click pentru a participa la un SONDAJ

Cu o experiență de peste 50 de ani, chirurgul Ion Damaschin activa la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău, unde, în august 2021, a fost adus un pacient din stânga Nistrului. Bărbatul, în vârstă de 59 de ani, fusese operat mai devreme la o clinică privată din capitală, având probleme cu rinichii. Când starea lui s-a agravat, a fost transferat la Spitalul „Sfânta Treime”.

Potrivit sentinței, în timpul drenajului toracic, chirurgul i-ar fi lezat un plămân, iar după înlăturarea tubului de dren, a pornit o hemoragie, care nu a fost depistată și oprită la timp, ceea ce a dus la decesul pacientului.

În mai 2025, medicul a fost condamnat la un an de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 2 ani, pentru „încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale”. El pledează nevinovat și susține că pacientul era netratabil.

Decizia a fost menținută integral de Curtea de Apel Centru, iar Curtea Supremă de Justiție a înregistrat, în martie 2026, recursul și a repartizat dosarul, dar nu a stabilit încă nicio ședință.

Cazul medicului Damaschin, adus în atenția publică de „Ziarul de Gardă”, a reamintit că în R. Moldova nu există o lege a malpraxisului, despre necesitatea căreia se discută ani la rând.

SONDAJ

Au discutat proiecte mai vechi, dar nu s-au mișcat din loc

Venind la conducerea Ministerului Sănătății, Emil Ceban a promis că o lege a malpraxisului va fi adoptată în mandatul său, spunând însă că, pentru asta, ar fi nevoie de „un șir de decizii politice”.

După aproape opt luni, un grup de deputați, precum și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai organizațiilor non-guvernamentale și juriști s-au întrunit la Parlament pentru a discuta despre o eventuală lege a malpraxisului.

Șeful Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, deputatul PAS Adrian Belîi, care este medic anesteziolog, a spus Europei Libere că participanții la discuție „au încercat a x-a oară să constituie un grup de lucru și să facă un draft pentru elaborarea acestei legi”.

Deși este la al doilea mandat de deputat și fracțiunea din care face parte deține majoritatea parlamentară, Belîi spune că „ar fi mai potrivit ca legea să vină din partea Guvernului”, deoarece acesta „are capacități mult mai mari decât un grup de deputați”.

„Ar trebui să fie creat un colegiu al medicilor și sisteme de cotizare, de evaluare a pagubelor și a riscurilor”, a precizat deputatul.

El spune că cei prezenți la discuție au adus proiecte de legi „elaborate în trecut” și exemple de abordare din alte țări, cum ar fi Lituania.

Adrian Belîi, deputat PAS, șef al Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie

Ce prevede modelul lituanian?

Expertul în sănătate Ghenadie Țurcanu, de la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), crede că R. Moldova ar trebui să preia modelul scandinav al legii malpraxisului, care funcționează și în Lituania.

„Lituania este o fostă republică sovietică și a avut același sistem de sănătate ca și noi. Sistemul de asigurare medicală din R. Moldova este copiat de la ei. Lituania a adoptat încă acum 20 de ani o lege a malpraxisului, asemănătoare cu cea din România, care nu a dat rezultate, și în 2020 a trecut la modelul scandinav. Acest model spune că medicii nu trebuie purtați prin instanțe”, a spus Țurcanu Europei Libere.

În 2020, Lituania a renunțat la sistemul clasic de malpraxis, bazat pe culpa medicului, și a introdus un sistem de compensare „no-fault” (din engleză, „fără stabilirea vinovăției”). Astfel, pacientul nu mai trebuie să demonstreze că medicul a greșit. Este suficient să dovedească faptul că a suferit un prejudiciu.

Dosarele sunt examinate de o comisie independentă, și nu de instanțele de judecată. Această comisie stabilește dacă pacientul are dreptul la despăgubiri și cuantumul acestora. Dacă una dintre părți nu este mulțumită de decizie, o poate contesta în instanță.

Despăgubirile sunt plătite dintr-un fond special, administrat de Fondul Național de Asigurări de Sănătate. Acesta este alimentat prin contribuții obligatorii ale instituțiilor medicale, nu prin polițe individuale de malpraxis ale medicilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te