Ministerul Educației a spus că până la sfârșitul lunii curente va putea da... o notă începutului de an școlar, inclusiv în ce privește atractivitatea școlilor pe meserii şi a centrelor de excelență. Manageri din domeniu cu care a stat de vorbă corespondenta Europei Libere se tem că tabloul nu va fi cel mai promițător, pentru că de la an la an declinul demografic îi pune în mare dificultate.
Your browser doesn’t support HTML5
După o reformă finanțată de UE, atractivitatea școlilor de meserii rămâne redusă
Interesul pentru meseriile ce pot fi însușite în școli profesionale este în scădere, constată la unison managerii de instituții profesional-tehnice. Dovadă este faptul că multe școli nu reușesc să adune suficienți elevi barem pentru o grupă, spune Oleg Miron, directorul Școlii profesionale nr. 1 din Cahul. În acest an, instituția a fost nevoită să renunțe la instruirea viitorilor croitori pentru că la admitere un singur candidat și-a arătat interesul pentru această profesie.
„Ne-am așteptat la astfel de rezultat la admitere studiind în prealabil situația elevilor absolvenți în gimnaziile din raioanele Cantemir, Leova, Cahul. Sunt mai puțin copii, dacă în urmă cu șase-șapte ani erau câte două clase în instituțiile de învățământ în raioanele de sud, astăzi întâlnim cazuri când sunt numai câte șapte-opt elevi în clasele absolvente gimnaziale”.
Școala profesională nr. 1 din Cahul este printre instituțiile de învățământ care au beneficiat de sprijin european pentru renovarea sălilor pentru practică, procurarea de echipament modern, iar profesorii au fost trimiși la cursuri de perfecționare. În plus, majoritatea instituțiilor au introdus așa-numitele meserii conexe, elevii având posibilitatea să studieze două profesii în același timp, prin urmare, spune Oleg Miron, școlile profesionale au evoluat în ultimii ani în ce privește oferta de studii pentru elevi. Declinul demografic și emigrarea și-au pus însă amprenta pe atractivitatea acestor instituții.
În 2014 a fost lansat proiectul de asistență pentru școlile de formare profesională, fiind evaluate majoritatea instituțiilor din țară. Cele mai bune s-au transformat în centre de excelență, fiecare specializată pe domenii-cheie: medicină, IT, viticultură sau construcții – considerate de importanță pentru economia țării. Alexandra Raețchi este directoarea Centrului de Excelență din Industria Ușoară. Ea constată că în pofida schimbărilor din domeniu, au mai rămas încă multe provocări cum ar fi remunerare modestă a tinerilor specialiști și colaborarea cu mediul de afaceri.
Ar trebui ca agenții economici, în domeniul în care este deficit de brațe de muncă, să fie mai aproape de instituțiile de învățământ...
„Din punctul meu de vedere, ar trebui ca agenții economici, în domeniul în care este deficit de brațe de muncă, să fie mai aproape de instituțiile de învățământ, să meargă cot la cot în scopul de a orienta tinerii pentru alegerea meseriei. Poate ar trebui o promovare mai largă a industriei care se confruntă cu deficit de brațe de muncă și nu în ultimul rând de a mări salariile în așa fel ca absolvenții instituțiilor de învățământ, angajându-se, să fie motivați la justa valoare”.
Un recent studiu al Băncii Mondiale constata că printre problemele acute cu care se confruntă mediul de afaceri din Republica Moldova este şi lipsa brațelor de muncă. Cercetarea arată că o companie din patru duce lipsă de personal. Directoarea Centrului pentru Educație Antreprenorială și Asistență în afaceri, Sofia Șuleanschi, spune că vina pentru această stare de fapt o poartă atât antreprenorii, cât și cei care activează în școlile profesionale. Și asta pentru că tinerii de azi, obișnuiți cu gadget-uri și digitalizare, se plictisesc rapid și au așteptări ridicate de la cadrele didactice.
Sofia Șuleanschi
„Mă refer și la competențele profesionale, și la acele competențe-cheie pe care copii trebuie să le cunoască printre care competența antreprenorială și spiritul de inițiativă și competența de comunicare, și competența de a cunoaște o limbă străină. S-a schimbat întreg sistemul, dar lent se schimbă atitudinea celor care activează în acest sistem și, probabil, o parte din probleme sunt aici și necesită o urgentare a înțelegerii și acceptării situației și implicarea echipei manageriale din fiecare instituție. Cu siguranță nu toate vor supraviețui în această concurență care devine tot mai dură”.
Anul viitor, autoritățile moldovene au de gând să tragă linia de bilanț după ampla reformă a învățământului profesional, care și-a propus încă în 2014 să modernizeze, cu bani europeni, sistemul considerat greoi și ineficient, moștenit din perioada sovietică. O și foarte bună ocazie pentru a înțelege de ce motoarele economiei moldovene continuă să lucreze la turații minime.