Economia informală, a patra parte din întreaga economie a R. Moldova

Ministerul Finanțelor și-a propus să mărească veniturile la buget anul viitor nu prin majorarea impozitelor, ci prin colectarea acestor impozite de la cât mai multe persoane, fizice și juridice. În cuvintele ministrului Dumitru Budianschi, pe care îl citez dintr-un interviu acordat recent Europei Libere, autoritățile vor să mărească baza fiscală, să combată evaziunea și angajările la negru, să aducă economia tenebră în legalitate... Economiștii centrului Expert Grup, o organizație neguvernamentală, au calculat într-un studiu recent că economia informală rămâne la fel de robustă cum a fost de decenii, chiar dacă toate guvernele de până acum au promis s-o mai subțieze.

Economia informală, a patra parte din întreaga economie a R. Moldova

Economia informală este asociată cel mai frecvent cu ocolirea impozitelor, de aici rezultând sitagma - salarii în plic. Drept urmare, bugetul de stat ratează încasări anuale de până la 15 miliarde de lei. Economia informală chiar dacă e ascunsă de ochii FISC-ului, în realitate constituie a patra parte din întreaga economie a Republicii Moldova, afirmă Adrian Lupușor, directorul executiv, Expert-Grup.

Economistul spune că sunt câțiva factori care favorizează activitățile informale, este vorba de accesul facil al firmelor la numerar, percepția că este costisitor să activezi în câmpul legal, concurența acerbă, dar și existența unor șanse minime de a fi penalizat bunăoară pentru angajări informale, constată Adrian Lupușor:

„Practic, e simplu în Republica Moldova să nu te conformezi fiscal, e simplu să plătești salarii în plic pentru că probabilitatea de a fi depistat este foarte redusă și costul, în cazul în care ești depistat este foarte redus. La fel cum nu poți combate criminalitatea fără o poliție înarmată, la fel nu poți combate ocuparea informală fără o Inspecție de Stat a Muncii, la fel înarmată cu toate instrumentele necesare. Evident, având în vedere și minimizarea riscurilor de corupție.”

Urmare a unor amendamente gândite să amelioreze mediul afacerilor, în situația în care mai mulți agenți economici se plângeau pe controale abuzive, Inspecția de Stat a Muncii nu mai poate aplica amenzi de sine stătător și nu poate face verificări neanunțate. Acest lucru însă, cred experții, din contra, a dat undă verde unor antreprenori să recurgă la practici informale.

Ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari le dă dreptate economiștilor și spune că este nevoie de creșterea competențelor, a responsabilității și transparenței organelor de control:

„Eu înțeleg că, pe de o parte, trebuie să protejăm antreprenorii, dar noi îi protejăm, probabil, nu așa cum trebuie. Trebuie să-i protejăm prin susținere, prin subvenții pentru creștere, nu să-i lăsăm de capul lor, să facă evaziune fiscală și să angajeze oameni la negru. Și în acest sens, într-adevăr nu ne conformăm cu convențiile internaționale, mai ales în ceea ce privește controalele inopinate. Inspecția muncii are astăzi suficienți inspectori pentru a face mai multe inspecții. Problema este în cadrul legal care blochează activitatea inspecției muncii.”

Economiștii de la Expert-Grup au întrebat antreprenorii ce cred despre activitățile informale. Potrivit percepției lor, 30 la sută din salarii rămân nedeclarate. Motivația antreprenorilor rezultă din economisirea unor cheltuieli aferente impozitelor și contribuțiilor sociale.

De ce acceptă însă angajații să fie remunerați în acest fel? Adrian Lupușor spune că, întâi de toate, își fac efectul vulnerabilitatea și lipsurile financiare: „Circa jumătate din respondenți, până a începe ocuparea informală, nu aveau un loc de muncă. Și circa 2/3 din cei ocupați informal au acceptat locul de muncă strict pentru a rezolva problema financiară. Deci în marea majoritate a cazurilor, angajații informal sunt într-o situație financiară dificilă și practic nu au de ales și sunt nevoiți, de cele mai dese ori, să accepte condițiile impuse de angajator.”

Studiul arată că cei care muncesc ,,la negru” au salarii mai mici și instabile comparativ cu cei angajați legal. Adrian Lupușor crede că munca informală se perpetuează nu doar din cauza lipsei de opțiuni, dar și pentru că există un nivel scăzut de educație fiscală, financiară și legată de drepturile angajatului. Economia informală mai este facilitată și de ceea ce experții numesc moralitate fiscală redusă, Cu alte cuvinte, mulți dintre cetățeni au o percepție negativă despre modul în care satutul gestionează bunurile și despre calitatea serviciilor publice.