Conform datelor UE din 2023, produsul intern brut (PIB-ul) pe cap de locuitor al României, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare (PPP), l-a depășit pe cel al Ungariei.
Ambele două țări rămân, totuși, sub media UE: românii au 78% din PIB (PPP) mediu în UE, iar maghiarii 76%. Diferența este că România a fost multă vreme codașa codașelor în acest clasament, împreună cu Bulgaria, pe care a lăsat-o cu mult în urmă, depășind și alte țări.
Potrivit mai multor clasamente, România este, de altfel, țara post-comunistă care a crescut economic cel mai spectaculos în ultimii 35 de ani.
Dintre fostele țări comuniste, Slovenia și Cehia sunt acum cel mai aproape de media UE, depășind la acest indice al prosperității membre mai vechi ca Spania, Portugalia sau Grecia.
Comisia Europeană preconizează o creștere economică a României de 3,1% pentru acest an, triplu față de nivelul european, ceea ce ar putea-o ajuta să mai urce un loc, două în clasament.
PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, UE, 2023.
Starea economică a României, un peisaj amestecat
Faptul că creșterea economică a României nu este neapărat dublată de o creștere proporțională a calității vieții tuturor românilor nu este un secret pentru nimeni.
„Național, creștem, dar inechitatea este foarte mare, cei săraci sărăcesc și mai mult. România este, în toate statisticile UE, la coada clasamentului în ceea ce privește sărăcia copiilor. Avem tinerii cei mai săraci și cei mai lipsiți de integrare pe piața muncii din Europa. Este acea sărăcie severă, o sărăcie moștenită de la o generație la alta”, a spus pentru Europa Liberă România Mihaela Nabăr, directorul executiv al Fundației World Vision.
De unde, în mod normal, o creștere a PIB-ului ar trebui să se coreleze cu o scădere a sărăciei, în România nu are loc această schimbare, sau nu suficient de rapid. În schimb, a crescut diferența dintre veniturile mici și cele mari, între țară și oraș, între București și restul României.
Aceste contraste nu au trecut neobservate de presa din Ungaria, care a înregistrat cu stupoare „depășirea economică” românească, după decenii în care România a fost pentru mulți unguri simbolul înapoierii economice și culturale.
Președintele României, Klaus Iohannis (dreapta), îi întâmpină pe președintele Consiliului European, Charles Michel (stânga), și pe premierul Ungariei, Viktor Orban, la Palatul Cotroceni. București, 3 aprilie 2024.
Presa ungară: românii au veceu în curte
Hungaria Conservative scria, în decembrie, când s-a anunțat prima oară că România va depăși Ungaria, că Eurostat prezintă înșelător datele despre PIB-ul per capita.
Publicația apropiată guvernării naționalist-conservatoare a premierului Viktor Orbán prezenta date din domeniul public conform cărora nivelul de trai este mai prost în România, invocând chiar și numărul ridicat al veceurilor din curțile românilor.
Pe site-ul Index, un economist maghiar a spus că diferența calității vieții în favoarea ungurilor vine din faptul că ei economisesc mai mult. El adaugă că, de fapt, în anumite privințe, economia Ungariei ar fi în topul regiunii și mai bună decât cea a Italiei sau a Chinei, în timp ce România s-ar afla la coada clasamentului european.
Ambele țări au avut de suferit pe seama inflației, care a crescut prețurile bunurilor de consum și a serviciilor. Inflația este acum în descreștere. În februarie, România a avut cea mai mare rată a inflației, dublă față de cea a Ungariei, însă ambele țări se clasează peste media UE.