Economia Rusiei își revine treptat din cauza dependenței UE de gazul rusesc. Ce mai poate face Occidentul?

Anunțul făcut de gigantul energetic marchează prima rundă serioasă de sancțiuni adoptată de Moscova împotriva Uniunii Europene, după ce blocul comunitar a impus, de la începutul războiului, cinci seturi diferite de sancțiuni.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat pe 23 martie că va obliga „țările neprietenoase” față de Rusia să plătească pentru importul de gaze în ruble.

Polonia a confirmat că aprovizionarea cu gaz s-a oprit. Rezervele de gaz ale Varșoviei sunt pline în proporție de 76%, în timp ce nivelul de gaz din rezervele Sofiei se află undeva la 17% din totalul capacității de stocare. Din acest motiv, Bulgaria caută să înlocuiască dependența de gaz rusesc din altă parte, țintind către state precum Turcia, Azerbaidjan sau Grecia.

Uniunea Europeană a reacționat dur la anunțul venit din partea Moscovei, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, numind decizia drept „o încercare a Rusiei de a utiliza gazul ca un instrument de șantaj”.

„Ne urăsc“: Demontarea statuii „Prietenia ruso-ucraineană” din Kiev

Cum continuă finanțarea Kremlinului după sancțiuni

Uniunea Europeană a înghețat activele în valută a 4 bănci din Rusia. Gazprombank rămâne în continuare în afara sancțiunilor și continuă să administreze plățile pentru facturile la gaz a statelor UE.

În urma sancțiunilor, statul rus nu poate să își mai acceseze conturile în valută, asta însemnând că toate plățile efectuate în euro prin Gazprombank nu pot fi accesate de Kremlin.

Lipsit de valuta care să finanțeze războiul din Ucraina, pe 31 martie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a adoptat o lege ce îi obligă pe clienții europeni să plătească în ruble în loc de dolari sau euro pentru gazul importat din Rusia.

Astfel, importatorii europeni trebuie să deschidă conturi atât în ruble cât și în euro cu Gazprombank. Importatorul de gaz efectuează plata în euro, în timp ce Gazprombank împrumută ruble de la Banca Centrală, crescându-și depozitele la Bancă. Banii împrumutați îi transferă ulterior în contul de ruble al importatorului de gaz. La final, Gazprombank plătește statul rus prin intermediul contului de ruble al importatorului de gaz.

Astfel, Kremlinul poate să-și plătească dările și să finanțeze războiul fără a avea acces neapărat la rezervele de valută ale țării. Astfel, mașinăria de război a Kremlinului funcționează fără să întâmpine probleme grave din cauza dependenței europene de gaz rusesc. Potrivit ultimelor date disponibile, UE plătește peste un miliard de dolari pe zi pe importul de energie venit din Rusia, iar în 2019, blocul comunitar era dependent în proporție de 41% de gazul Moscovei.

În aceste condiții, economia Rusiei și-a revenit după șocul inițial, provocat de sancțiunile occidentale și firmele din Vest ce și-au închis birourile din țară. La începutul lunii aprilie, publicația The Economist anunța că valoarea rublei a revenit aproape la cea de dinaintea războiului, în timp ce Banca Centrală a Rusiei a redus vineri rata dobânzii de la 17% la 14%, potrivit agenției de presă de stat din Rusia TASS.

Tot în aprilie, Banca centrală a coborât rata dobânzii de la 20% la 17%, semn că șocul economic s-a redus din intensitate și economia Rusiei s-a stabilizat.

Cu toate astea, cetățenii și liderii europeni pot reduce dependența de gaz rusesc altfel decât să se bazeze pe sancțiuni, spune Chris Giles, jurnalist la Financial Times. „Scăderea temperaturii din interiorul caselor noastre ar reduce prețurile la energie, ar priva Rusia de valută, ar crește rezervele de gaze disponibile în țările prietenoase cu Europa și ar ajuta la schimbările climatice”, a susținut Giles în articolul său de pe FT. Firma de consultanță Cambridge Energy spune că o simplă reducere a temperaturii din termostat, de la 20 la 18 grade Celsius, ar duce la un consum mai mic de căldură și ar scădea prețurile la facturi cu aproximativ 20% sau 25%.

„Astfel de economii sigur pot fi realizate. Casele din Marea Britanie, spre exemplu, s-au încălzit cu 5 grade Celsius în medie în intervalul 1971-2011. Putem să ne îmbrăcăm mai gros, să folosim pături și să cumpărăm geci ce se încălzesc artificial. Nu trebuie să dârdâim”, a continuat Chris Giles.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.