Copii puțini, bani de reparații insuficienți – acestea sunt câteva din problemele cronice ale învățământului din mediul rural, care ies la iveală din nou, ca în fiecare an, înaintea începerii anului școlar.
Cu câteva săptămâni înainte de începerea anului de studii, multe din instituțiile școlare nu au încheiat încă lucrările de reparație, ale căror amploare depinde de fondurile care s-au acumulat în bugetul școlii. Astfel, unii manageri s-au încumetat să facă renovări capitale, alții însă recurg an de an la lucrări cosmetice.
Your browser doesn’t support HTML5
Problemele cronice ale învățământului din Republica Moldova
Sarcina managerilor de a asigura condițiile necesare devine tot mai complicată, pentru că școlile depind financiar de fiecare elev înmatriculat, însă numărul acestora este în scădere de câțiva ani. Iulia Dan, directoarea liceului din satul Chircăiești, Căușeni spune că în atare condiții, finanțarea per elev nu mai este o soluție echitabilă și în consecință multe din nevoile școlii tot sunt amânate:
„Clasa fiind de zece elevi, ori clasa fiind de 35 de elevi, ea oricum trebuie încălzită, oricum trebuie iluminată. Nu este atât de corect ca după numărul de elevi să fie finanțarea. Da, noi încercăm, reieșind din mijloacele financiare, facem optimizări, am închis câte un etaj, am închis unele clase. Nu poți să faci lecții cu material ilustrativ dacă bate vântul și noi anul acest am pus punctul la toate acestea.”
În cea mai mare parte a instituțiilor de învățământ, care își au sediile în clădiri vechi, cheltuielile de întreținere și reparație absorb o bună parte din buget. Managerii școlari spun că ar prefera să dea prioritate dotării cu materiale necesare a sălilor de clasă, reînnoirii fondului de carte și unor activități care ar implica și ar interesa elevii, dar deocamdată aceste nevoi se acoperă treptat.
La liceul din Ciobalaccia, raionul Cantemir, nu s-au mai făcut reparații capitale din anul 1974, de asta intervenția nu mai putea fi amânată, spune directoarea Viorica Papanagă. Dacă asemenea probleme pot fi rezolvate, atunci managerii rămân neputincioși atunci când este vorba de completarea claselor de studiu, pentru că pleacă peste hotare copiii de liceu, ai căror părinți au migrat anterior, dar și cei care ar trebui să meargă în primele clase, notează Viorica Papanagă:
„Eu încă din luna mai am așa o nostalgie pe suflet, pentru că se duc copiii buni. Am trei eminenți care au plecat și n-ai ce le face, că copiii trebuie să fie cu părinții. Și numărul de copii în clasa întâi a scăzut foarte mult în ultimul timp, dacă la înscrierea din 2010 am avut numai 13 copii. Practic o clasă se duce în fiecare an.”
Your browser doesn’t support HTML5
Reformă şi învăţăminte...
Reducerea numărului de elevi face inevitabilă lichidarea unor instituții. La Cimișlia bunăoară, în ultimii doi ani au fost optimizate tocmai 10. Șeful direcției educație, Mihail Popescu constată că în dificultate sunt mai ales gimnaziile, care activează uneori cu mai puțin de 100 de copii. În cazul lor, managerilor le e greu să supraviețuiască financiar, dar și să mențină cadrele didactice, salariul cărora depinde și de numărul de ore.
De altfel, mai ales la disciplinele precum fizica, chimia, biologia și matematica nu numai instituțiile mici suc lipsă de specialiști, dar și liceele cu un număr mai mare de elevi. Mihail Popescu precizează că ar fi nevoie de circa 40 de profesori în teritoriu, însă această cerere rămâne fără răspuns de mai mulți ani:
În sate, unde avem gimnazii cu 100-120 de copii, tinerii specialiști nici nu vor să audă...
„Foarte greu îi aducem în centrele raionale, da în sate, unde avem gimnazii cu 100-120 de copii, tinerii specialiști nici nu vor să audă. Doar menținem cadrele existente de 20-30 de ani și apelăm la pensionari. Realitatea asta e, programul educațional trebuie îndeplinit, cu acele succese sau insuccese pe care le avem. Cât nu i-ai da, chiar și dacă la 50 de procente majorăm, cred că n-o să fie atracție către învățământ a tinerilor specialiști. Ce să vorbim de remunerare când toți sunt orientați deja cu plecările peste hotare.”
Guvernul de la Chișinău a anunțat o indexare cu opt la sută a salariilor personalului didactic din instituțiile de învățământ finanțate de la buget, începând cu întâi septembrie. Profesorii cu care am stat de vorbă au făcut deja calcule și potrivit lor, ar urma să primească mai mult cu peste 200 de lei, o creștere pe care nicidecum nu o consideră majorare salarială. Ei spun că această sumă nu are cum să-i țină în fața elevilor pe dascălii care hotărăsc să plece pentru o remunerare mai bună la munci necalificate peste hotare.