Linkuri accesibilitate

Admiterea 2018: oferta universităților și tendințele pe piața muncii


Foto arhivă

În ultima perioadă, spun rectorii, completarea planului de admitere a devenit o adevărată provocare

În mai puțin de două săptămâni, absolvenții de liceu vor putea depune actele pentru a se înscrie la facultate. Instituțiile de învățământ superior și-au planificat de sine stătător regulamentele de admitere și oferta educațională, ținând cont și de cerințele pieței forței de muncă, spun managerii. Comanda de stat, finanțată din bani publici, care arată de ce specialiști este nevoie, a fost elaborată în acest an de Ministerul Educației. Reprezentanții instituției spun că au avut în vedere opiniile managerilor universitari, ale altor ministere și ale sectorului privat. Cât de conectată este oferta universităților la solicitările de specialiști din economia națională?

Startul admiterii readuce mereu în dezbatere tema domeniilor de studiu căutate de tineri și gradul de corespundere a acestora cu specialitățile de care duc lipsă angajatorii. Un recent studiu, realizat la solicitarea Oficiului Băncii Mondiale din Chișinău, arată că jumătate din antreprenorii moldoveni nu reușesc să completeze locurile vacante pentru că nu găsesc cadrele necesare. Cum răspund acestei nemulțumiri autoritățile vizate?

Reprezentanții Ministerului Educației dau asigurări că adaptarea programelor de studiu la tendințele din sectorul privat este o practică curentă, nu doar o prevedere formală.

Mai multe instituții de învățământ și-au completat oferta cu noi specialități în domeniul ingineriei, a științelor agricole și în cel al sănătății și artelor, notează Nadejda Velișco, șefa direcției Politici în învățământul superior din cadrul ministerului.

Ea crede că deocamdată însă alegerea tinerilor este mai degrabă influențată de așa-zisul prestigiu al specialității, în detrimentul argumentelor reale, derivate din rigorile de pe piața muncii:

„Cu toate acestea, candidatul rămâne el cel care alege. Mai mult ca atât, este în mare parte influențat de părinți, de persoanele din jur. Totuna mai rămâne tendința aceasta de a merge la specialități economice, drept, relații internaționale, turism. Și este mai complicat să vii la științe exacte, de exemplu, sau la inginerie și alte domenii care cer mult mai mult efort. De aceea, de la specialitate la specialitate, sigur că fiecare candidat pretinde și alege după puterile sale.”

Pe lângă locurile cu finanțare bugetară care țin de comanda de stat, managerii universitari au mână liberă să stabilească numărul locurilor disponibile contra taxă. Ei se ghidează prioritar de numărul cererilor din anii trecuți și mai puțin de tendințele pieței muncii.

În ultima perioadă, spun rectorii, completarea planului de admitere a devenit o adevărată provocare, întrucât numărul de absolvenți a scăzut substanțial. Una din cauze este la suprafață: mulți dintre ei dau prioritate studiilor în România și alte țări ale Uniunii Europene.

Pentru a motiva tinerii să depună dosarul, la Universitatea Tehnică, de exemplu, li se spune din start că vor avea șansa de a opta pentru schimburi academice de cel puțin un an, spune secretarul comisiei de admitere, Radu Melnic.

„Anul acesta vrem să ajungem la un număr mai mare de potențiali studenți care pot să studieze în afara universității, peste hotare, cum ar fi în Germania, Danemarca, Italia, Suedia și România. Când revin, disciplinele pe care le-au ales în străinătate sunt echivalate.”

Mai puțin eficiente se arată strategiile de atragere a viitorilor studenți pentru înscrierea la Universitatea Pedagogică, chiar dacă tinerii specialiști au locuri garantate de angajare după absolvire, spune rectorul Nicolae Chicuș:

„Noi nu avem alte facultăți ca economie, drept, jurnalistică, administrație, avem numai specializările de care are nevoie sistemul de învățământ preuniversitar.”

Europa Liberă: Și atunci totul depinde, practic anual, de interesul absolvenților și de felul în care văd ei motivantă sau nu meseria?

„Eu n-aș scoate din ordinea de zi și problema salarizării. Avem copii mulți care absolvesc și sunt capabili să facă această muncă, dar ei se întreabă cum să meargă cu un copil la un salariu de trei mii de lei.”

Nicolae Chicuș notează că tinerii care studiază pedagogia au burse mai mari pe durata studiilor și primesc în jur de 45 de mii de lei dacă se angajează într-o instituție de învățământ. Totuși, spune el, aceste lucruri nu au efect dacă se știe că ulterior cadrele didactice au un salariu lunar derizoriu.

Condiții bugetare mai bune pentru universități solicită și unii rectori, în opinia cărora pregătirea unor buni specialiști nu poate fi făcută în lipsa unor laboratoare adecvate și a cadrelor motivate să vină din sectorul privat ca să-și împărtășească experiența.

XS
SM
MD
LG