Startul admiterii in scolile profesionale a fost dat la 1 iulie. Pentru institutiile de invatamant profesional sunt planificate 10.844 de locuri cu finantare bugetara si 720 de locuri cu plata. Raspunzand cererii din partea agentilor economici, dar si a managerilor care vor sa atraga mai multi elevi, Ministerul educatiei a introdus opt meserii noi, intre care cea de operator, confectioner tamplarie si de incaltaminte ortopedica. Tamara Grejdeanu a cautat sa afle daca scolile de meserii sunt cautate doar de absolventii gimnaziilor sau pot fi o alternativa si
pentru cei care au picat bac-ul.
Managerii şcolilor de meserii speră că în acest an mai mulţi absolvenţi de licee vor păşi pragul instituţiilor, pornind de la rezultatele examenelor de Bacalaureat, pe care 56% dintre candidaţi nu le-au susţinut. Cei care vor rămâne cu restanţă şi după sesiunea repetată pot alege să înveţe o meserie în timpul anului pe care trebuie să îl aştepte pentru a da din nou examenele.
Anul trecut, la Şcoala de meserii din Bubuieci, localitate din preajma capitalei, o asemenea alegere au făcut trei elevi spune directoarea Zinaida Sajin. Puţin, recunoaşte ea, întrucât majoritatea tinerilor au convingerea că doar studiile universitare au valoare: „La noi, nu ştiu cum, dacă ai studii superioare eşti altfel acceptat în societate, că se crede aşa. Că nu toată lumea poate să fie medici, profesori, să facă studii superioare. Important este să avem o meserie şi să facem ceva bine. Dar ştiţi că acum, la ziua de azi şcoala s-a transformat în business şi fiecare manager al instituţiei luptă să aibă copii, indiferent. Dacă el nouă ani nu a făcut carte şi are nota şase şi este admis în clasă de liceu, atunci mă scuzaţi, cum poate acest elev să susţină bacalaureatul.”
Directorii constată că încă de pe băncile şcolii elevii sunt orientaţi pe o pistă greşită de alegere a domeniului profesional, fiind ignorate meseriile de care are nevoie ramura economică, aşa precum cea de viticultor, montator, tehnician sau cusătoreasă. Dovada e că cei care aleg totuşi, o şcoală de meserii, după ce au picat examenul de Bacalaureat, cu greu se încadrează în colectiv şi nici mare entuziasm nu arată, opinează Raisa Surugiu, directoarea unei şcoli profesionale din capitală:
„Noi avem doritori pe bază de 12 clase care nu au susţinut bac-ul, dar nu este interesul acela să înveţe unul după 9 şi unul după 12, fiindcă trei ani de zile este o diferenţă foarte mare între elevi şi e greu pentru ei însăşi să fie într-o grupă, dar sunt cazuri, îi primim dacă sunt doritori.”
Totuşi, în ultimii ani, şcolile de meserii reuşesc să completeze planul de înmatriculare şi rareori rămân locuri neocupate. Mai ales pentru elevii din sate este motivant faptul că sunt hrăniţi de două ori pe zi, primesc o bursă de 330 de lei şi au asigurat un loc în cămin. În plus, spune Lilia Protap, preşedinta comisiei de admitere din cadrul Şcolii profesionale nr 2, din capitală, tinerii sunt informaţi din start că vor avea ore practice la întreprinderi, cu posibilitate de a obţine un loc de muncă, întrebările despre angajare fiind cele mai frecvente:
„Sunt unii tineri care sunt deja informaţi, cât de cât, despre specialităţile care se predau, de la colegi, de la prieteni, de la absolvenţi. Respectiv se interesează despre obiectele care se predau, adică ce o să facă pe parcursul anului şi dacă este posibilitatea, sigură că a angajării.”
O analiză a politicilor din sistemul de învăţământ de specialitate arată că instruirea profesională s-a dezvoltat fără a avea o conexiune precisă cu piaţa forţei de muncă şi fără a justifica finanţările care se fac din bugetul de stat. Managerii şcolilor de meserii speră că odată cu adoptarea Codului Educaţiei va fi revăzut programul educaţional al instituţiilor. Experţii recomandă, între altele, să fie reînnoită baza de materiale didactice, iar instruirea practică să devină o componentă esenţială şi obligatorie pentru toate instituţiile.
