Criza din Educație ia proporții ireversibile

Retribuția foarte mică a profesorilor din școli devine tot mai demotivantă pe măsura creșterii continue a prețurilor și a nivelului de trai. Această realitate se reflectă într-un tablou sumbru al Educației în R. Moldova: din an în an tot mai puțini tineri optează pentru facultățile pedagogice, iar și mai puțini absolvenți aleg să profeseze în acest domeniu. Drept urmare, penuria și fluctuația mare de cadre în majoritatea școlilor, la părerea mai multor experți, se răsfrânge direct asupra calității Educației.

În raionul Orhei, bunăoară, la începutul anului școlar, au venit doar patru din cei 22 de absolvenți de la facultățile pedagogice, care urmau să profeseze în școli. Chiar dacă există niște facilități pentru tinerii absolvenți, între care un ajutor bănesc de 30 mii de lei, tinerii nu vin să lucreze în învățământ, fiecare al treilea cadru didactic fiind de vârstă pensionară, ne spune Simion Bostan, de la Direcția raională de Educație:

„​Principalul motiv este salariul demotivant. Dacă în anii trecuți aveam cadre lipsă la matematică, fizică, acum avem neajunsuri și la clasele primare, chiar dacă avem Colegiul pedagogic la noi, în Orhei. Peste vară au plecat din învățământ mai mulți profesori, au plecat copii, avem școli care se închid din lipsă de copii.”

O situație similară am întâlnit și în raionul Hâncești. Treisprezece școli din raion au început anul școlar cu lipsa cadrelor didactice la disciplinile principale, în unele instituții același învățător fiind nevoit să susțină câte două-trei discipline diferite. În una din școli profesorul de educație fizică are și ore de limba franceză. Criza din Educație ia proporții ireversibile din an în an, pentru că profesorii nu sunt tratați pe măsura muncii, efortului pe care îl depun, iar asta duce la fluctuația cadrelor, la plecări masive și îmbolnăviri irecuperabile, susține Ana Cimpoieș, de la Direcția raională de Educație din Hâncești:

„În ultimii ani din învățământ au plecat foarte mulți profesori. Unii cu renume în raion au plecat să muncească peste hotare, nu au mai rezistat în școală, fiindcă salariul nu-ți permite să trăiești decent. Acum sunt alți elevi, timpul se schimbă, la efortul pe care profesorul îl depune, salariul nu este motivant. Din cauza încărcăturii didactice, emoționale și a stresului la care este supus, foarte mulți profesori se îmbolnăvesc...”

Urmare a unor acțiuni de protest ale profesorilor, inițiate de sindicatul de ramură, în care se cerea majorarea salariilor cu cel puțin 50 la sută, Guvernul a majorat, cu începere de la 1 septembrie curent, cu doar 11,5 la sută salariul tarifar. Asta ar constitui un adaos de doar câteva sute de lei la salariul profesorilor, care este de 2700 de lei, echivalentul a 130 de Euro pentru un profesor începător, și de 3-4,5 mii, echivalentul a 150 -250 de euro, pentru un profesor cu un stagiu mare de muncă.

Mai mulți profesori cu care am discutat califică remunerera în Educație sub nivelul demnității umane, ei fiind nevoiți să muncească la pământ, să crească animale, să vândă produse la piață, ca să-și asigure familia. Dina Rotaru, bunăoară, a revenit, după absolvirea Facultății de chimie, în școala din satul natal Bălășești, Sângerei. În primul an, entuziasmată, și-a luat ore și în școlile

din satele vecine Sloveancă și Răzălăi. După numai un an entuziasmul tinerei profesoare s-a diminuat. Deși îi place munca pe care o face, profesoara spune că din an în an e tot mai greu să făcă față cerințelor:

„​Chiar și după mărirea salariului, nu te descurci, noi nu trăim, noi supraviețuim. Eu am trei copii și nu aș putea să le asigur nici pe departe cele necesare, din salariul de pedagog, dacă soț​ul nu ar lucra peste hotare ș​i nu am avea alte surse. Trei copii, dintre care doi de şcoală, rechizitele, hainele costă, trebuie să-ţi mai iei literatură didactică, să creşti profesional, dar e imposibil, totul e scump...”

Retribuția demotivantă a condus în ultimele două decenii la scăderea prestigiului profesiei de învățător din care cauză școlile riscă să rămână, într-un timp scurt fără cadre didactice, întrucât în prezent, fiecare al doilea profesor este de vârstă pensionară, susține președinta Sindicatului din Educație și Științe, Nadejda Lavric:

„​Cândva, cu ani în urmă, când am dat la facultate, erau 13 oameni pe un loc la facultățile pedagogice, acum rămân locuri libere la buget și sunt admiși tineri cu reușită mediocră, care, chiar dacă vor să revină în învățământ, nu au cum sa facă​ față, ei nu pot, acum elevii au cerințe mari. Dintr-un elev mediocru nu faci un profesor bun. Şi asta e o catastrofă.”

Datele Ministerului Educației arată că în fiecare an la profilurile pedagogice sunt admiși de 4-5 ori mai puțini studenți, decât numărul de profesori care părăsesc sistemul Educației și doar 10 la sută din absolvenții facultăților pedagogice se angajează în Educație. Dacă nu se produce o schimbare radicală la nivel de salarizare în Educație, la părerea mai multor experți, există riscul real ca în anul 2021 să nu mai avem profesori în școli.