Din 2015, şase universități din Republica Moldova au început pregătirile pentru aplicarea unui model activ de predare la mai multe specialități, în cadrul unui proiect Erasmus+, care presupune studierea bazată pe probleme. În cadrul acestui program prioritară este învățarea practică, studenții lucrează preponderent în echipă, iar profesorii au rolul unor mentori care îi încurajează să găsească soluții la diferite probleme din domeniile pe care și le-au ales. Reprezentanții universităților susțin că acest model de studiu este superior celor existente în Republica Moldova, inclusiv pentru că implică interacțiunea cu potențialii angajatori.
Este primul an de studii în care șase universități vor aplica metoda de învățare bazată pe cercetarea unor situații-problemă. Deocamdată instituțiile de învățământ au selectat câte o singură specialitate, bunăoară tehnologii informaționale, drept, business și administrare, medicină preventivă, administrare publică, urmând ca în viitorul apropiat inițiativa să fie extinsă și pentru alte domenii de specializare.
Studenții înmatriculați la aceste specialități au fost împărțiți în grupe, fiecare semestru având o singură tematică în baza căreia tinerii fac cercetare, cursuri și seminare, toate sub îndrumarea unui profesor.
Liliana Țurcan, coordonatoarea proiectului în cadrul Universității de Stat spune că cele aproape două luni de la începutul anului de studiu sunt suficiente pentru a remarca interesul elevilor pentru programul diferit de studiu, fără zeci de discipline și teme zilnice:
„Studenții devin mai independenți, mai activi, generează mai multe idei, profesorii se implică doar în calitate de mentori sau tutori, dar nu în calitate de persoane care le dictează sau le impun voința lor.”
Acest model de învățare funcționează de zeci de ani în universitățile europene, cea din Aalborg, Danemarca, fiind coordonatoarea proiectului Erasmus+. Astfel, înainte de a pune în practică noile metode de studiere, profesori de la universitățile moldovene au făcut stagii acolo, urmând ca și pentru studenți să fie organizat același lucru.
Deși avantajele sunt evidente pentru toți, susține Mihail Gavriliuc, profesor de la Universitate de medicină și farmacie „Nicolae Testemițanu”, cadrelor didactice le este greu să renunțe la actuala cultură pedagogică:
Nu este atât de ușor să implementezi această metodă fiindcă este nevoie și de suport financiar, dar, în mare parte, de a schimba mentalitatea lectorului
„Nu este atât de ușor să implementezi această metodă fiindcă este nevoie și de suport financiar, dar, în mare parte, de a schimba mentalitatea lectorului, ceea ce nu întotdeauna reușește să fie făcut cu generația de lectori care au fost pregătiți prin alte metode. Am făcut această analiză și una din concluziile principale este că acei studenți care în orice domeniu, inclusiv în medicină, au absolvit prin metoda de învățare bazată pe probleme, sunt mult mai bine pregătiți.”
Rectorul Universității de Stat din Cahul, Andrei Popa spune și el că acest sistem scoate profesorul din obișnuința de a preda materialul teoretic și de a da indicații: „Maniera de însușire și de lucru a studentului asupra materialului pe care îl primește, urmează să fie schimbată. Iată de ce o condiție a acestui proiect este ca noi, ca și cadre didactice să dezvoltăm abilitățile noastre didactice, de a-i ghida să știe ce probleme sunt în cadrul unei întreprinderi, să găsească aceste probleme, să poată să pună diagnoza și respectiv, să găsească soluția.”
Utilitatea acestui program de studiu rezultă și din obligația instituțiilor de a stabili parteneriate cu agenții economici, potențiali angajatori, spun reprezentanții universităților. Ei cred că astfel vor crește anume specialiștii de care au nevoie companiile, însă constată Angela Solcan, decanul Facultății Business şi Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice, nu toate intențiile managerilor universitari sunt salutate de antreprenori:
„Toți zic: „Da, veniți, vă așteptăm”, numai că acum nu funcționăm sau veniți mai târziu, sunteți în listă. De aceea, aici este foarte importantă o colaborare și mai strânsă cu mediul de afaceri, fiindcă vrem ca studenții să învețe în baza unor probleme, iar aceste probleme n-ar fi bine să le inventeze profesorul, dar să fie probleme care există în mediul real și care ar putea fi soluționate de studenți și de ce nu, poate în unele cazuri studenții pot fi de folos și mediului de afaceri.”
Reprezentanții instituțiilor de învățământ speră că datorită acestui program universitățile vor deveni mai atractive atât pentru absolvenții moldoveni, cât și pentru cei de peste hotare, mai ales că la cele mai multe specialități selectate predarea se face în limba engleză.
