În ultimii ani tot mai multe femei își revendică drepturile și-și doresc să fie prezente la nivel de luare a deciziilor. Schimbările ar fi resimțite la nivel cultural, economie, politică, crede Elena Momat, profesoară de română în Cazaclia, o localitate din municipiul Comrat. Ea invită femeile să fie curajoase, să dorească să se împlinească profesional, dacă acest lucru le aduce independență și satisfacții.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu profesoara Elena Momat
Europa Liberă: Mulți ani la rând se credea și se vorbea că politica și politicile trebuie să fie mai cu seamă ale bărbaților. De ceva timp se vorbește despre deschiderea tot mai mare a spectrului politic înspre atingerea egalității de gen. Din punctul Dvs. de vedere, au încredere moldovenii în femeile regăsite în funcții de decizie, inclusiv în politică, sau cetățenii rămân tributari prejudecăților, potrivit cărora rolul femeii este exclusiv acela de a se îngriji de familie, de a se ocupa de activități în sfera casnică și a gestiona resursele căminului, nu pe cele ale unei comunități sau, eventual, ale unui stat?
Elena Momat: „Locul femeilor în politică este destul de redus, putem să zicem că se află chiar la prima treaptă în politică. Deci sunt puține femei care au ajuns până la ultima treaptă, la cea mai înaltă.”
Europa Liberă: E vina femeii, e vina societății, mentalitatea ar fi păguboasă?
Elena Momat: „Știți, mai mult e vina femeilor și pe locul al doilea se află stereotipurile care încă mai persistă în societatea noastră. Femeile fac întotdeauna curățenie, gătesc, se ocupă cu copiii, lucrul lor este mereu și peste tot, dar uneori în societate nu se vede și nu este apreciat omul care face lucrul acesta. Și cred că femeile sunt de vină că nu scot în evidență personalitatea care obține așa succese și în familie, la serviciu, uneori și chiar în societate. Eu nu sunt împotriva bărbaților, dar cred că în prezent femeile au altă viziune, diferită de viziunea bărbaților.”
Europa Liberă: Dvs. sunteți din zona de sud a Republicii Moldova. În fruntea unității teritorial-administrative Gagauz Yeri bașcanul e o doamnă.
Elena Momat: „Da, bașcanul este o doamnă.”
Europa Liberă: Iată, ea a demonstrat că totuși stereotipurile pot fi depășite.
Elena Momat: „Despre bașcanul nostru pot să zic jos pălăria, deoarece are un succes irepetabil în regiunea noastră. Să devii bașcan în societatea găgăuză este foarte greu și ea a depus un efort imens pentru a ajunge în această funcție.”
Europa Liberă: De ce este greu?
Irina Vlah a devenit un exemplu demn de urmat pentru noi, pentru toate femeile din Găgăuzia...
Elena Momat: „De ce? Deoarece la noi situația patriarhală este mai înaltă decât în restul Republicii Moldova. Eu auzeam de la bătrâni că atunci când mergeau la alegeri și în liste figura și numele vreunei femei, ei spuneau că „niciodată nu va striga în curtea noastră cucurigu o găină, fiindcă trebuie să strige cucurigu un cocoș, un bărbat!”. Deci, dna Irina Vlah a devenit un exemplu demn de urmat pentru noi, pentru toate femeile din Găgăuzia. Și mă bucur că și în viitor o să vedem rezultatele ei bune. Ea a demonstrat că este o stăpână adevărată nu numai a cuvântului său, dar și o stăpână adevărată a locului unde trăiește, care vrea să lucreze și să dezvolte și mai mult această parte a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ce a reușit să schimbe ea în regiune?
Elena Momat: „Ea a reușit să schimbe dorința tinerilor de a pleca să se stabilească în alte țări, ci să rămână să trăiască în regiunea noastră. Deci, în prezent auzim de la tineri că ei vor să facă studiile aici și să lucreze aici, în țara lor, unde sunt părinții lor, casele lor, fiindcă, se știe, acasă te ajută chiar și pereții.”
Europa Liberă: Cum ar fi mai bine – femeia să fie promovată ca după asta să învețe să conducă, să guverneze sau, invers, întâi să învețe și după asta să se implice?
Elena Momat: „O întrebare foarte interesantă. De ce? Fiindcă eu sunt de partea celor care consideră că un om care se implică în politică sau care va ocupa niște posturi publice numaidecât trebuie să aibă studii temeinice, dar în prezent mă conving că putem face lucrul acesta concomitent – și să învățăm, dar și să participăm, deoarece sunt oameni care au niște studii superioare, sunt deștepți, dar nu se implică în viața socială, sunt într-o lume a lor și uneori au nevoie de un imbold ca să facă ceva. Deci, ei au niște idei frumoase, dar le trebuie suport și încurajare ca să le dezvolte și să meargă înainte, să le transpună în viață.”
### Vezi și... ### Larisa Secară: „Politică facem toți, chiar și nefăcând nimic, viața e o scenă de teatru, iar noi suntem actori”Europa Liberă: Iată, acum pentru femei există posibilitate să meargă la traininguri, să se implice în proiecte. Cât de mult ajută aceste instruiri pentru femei să-și facă cărărușă pentru cariera lor?
Elena Momat: „La aceste instruiri trebuie să participăm numaidecât, întrucât ele ne oferă posibilitatea să acumulăm experiență în comunicare și în politică. Proiectul la care particip acum se numește Academia de Liderism pentru Femei Women 4 Leadership și l-am descoperit întâmplător pe internet. Căutam alt lucru, niște proiecte sociale și când l-am găsit mi-a trezit imediat interesul, deoarece m-am gândit că academia aceasta o să mă ajute să-mi găsesc prieteni, niște oameni care au experiență mai mare în acest domeniu. Spre norocul meu, aici am obținut mult mai mult decât îmi imaginam. Înainte de toate, am obținut curajul de a participa foarte activ în viața socială. Și cred că în urma acestor instruiri pot să merg și mai departe și să mă implic deja și în viața politică.”
### Vezi și... ### „Ne trebuie timp ca femeia să conștientizeze că și ea este puternică”Europa Liberă: Când se va putea spune că lupta pentru egalitatea de gen s-a terminat?
Elena Momat: „Mi se pare că nicicând lupta aceasta nu se va termina, deoarece viața noastră este o luptă și lupta aceasta poate fi atât între femei, cât și între bărbați, dar poate fi și între cei care sunt în vârstă și cei tineri, și anume grație acestei lupte ne dezvoltăm noi și se dezvoltă societatea noastră. Aș vrea ca această egalitate de gen să fie în orice domeniu de viață – și în politică, și în educație, și în medicină, și la televiziune, și la radio, peste tot. Atunci o să avem posibilitate să vedem diferite tipuri de opinii și să luăm decizii mai corecte, mai sănătoase, mai eficiente anume pentru țara noastră.”
Europa Liberă: Statisticile arătau că proporția bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor, dar în sistemul de învățământ, probabil, sunt cele mai multe femei pe post de dascăl. Și Dvs. sunteți profesoară într-o localitate din Găgăuzia. Ce puteți spune despre calitatea educației în regiune, dar și în țară per ansamblu?
Elena Momat: „Suntem în toiul reformelor care sunt organizate în educație și este greu, fiindcă sunt multe schimbări și profesorul trebuie să fie implicat în schimbările acestea și uneori este greu, pentru că totul se schimbă, dar noi avem niște studii încă de prin anii 2000. Dar timpul s-a schimbat, nu numai progresul tehnico-științific merge așa de rapid, dar și viața noastră după progresul acesta merge și este greu să fim într-un pas cu schimbările acestea. Totuși, schimbările sunt spre bine.”
Europa Liberă: Despre mediul lingvistic din autonomia găgăuză ce ne puteți spune, fiind profesoară de română?
În majoritatea familiilor tinerii părinți vorbesc cu copiii în limba rusă, iar în limba găgăuză vorbesc mai mult bătrânii...
Elena Momat: „Copiii în prezent au dorința de a învăța limbile, ei înțeleg, și părinții înțeleg că cunoașterea mai multor limbi este un mijloc pentru a obține succes în viață și un succes destul de bun. În Găgăuzia, în limba română vorbesc numai cei care sunt purtătorii acestei limbi, deci sunt femei care s-au căsătorit cu găgăuzi și când ne întâlnim pe străzile satului - știu că sunt profesoară de română -, ele numaidecât vorbesc cu mine în română. Și eu caut posibilități s-o vorbesc cât mai des, în același timp nu-mi place că limba găgăuză în prezent se află într-o stare de uitare, deoarece în majoritatea familiilor tinerii părinți vorbesc cu copiii în limba rusă, ca să învețe copiii mai ușor la școală, iar în limba găgăuză vorbesc mai mult bătrânii.
Problema aceasta mai întâi a apărut în orașe, dar acum această problemă noi o întâlnim chiar și în sate. Sunt copii care vin la școală și nu știu niciun cuvânt în limba găgăuză. E regretabil acest lucru și cred că iată aici trebuie să îmbunătățim situația și să schimbăm direcția reformelor, astfel ca să nu fie uitată și limba noastră maternă.”
Europa Liberă: Ați schimba pedagogia pe politică, ați lăsa școala mergând la primărie sau chiar mai sus, într-o altă funcție?
Elena Momat: „M-am gândit la asta. Și anume de aceea am venit la aceste cursuri. Cred că Academia de Liderism pentru Femei o să mă ajute să fac niște pași concreți în această direcție. Mai întâi aș vrea să devin consilieră și dacă o să văd că am puteri și am posibilități să devin primar, de ce nu?”