Emil Druc: Și noi, și canadienii avem multe de oferit

Recent Emil Druc a înmânat Administratorului Guvernului Canadei, dlui Richard Wagner, scrisorile de acreditare în funcția de ambasador al Republicii Moldova în Canada. Diplomatul moldovean a declarat Europei Libere că obiectivele mandatului său sunt promovarea dialogului politic și consolidarea cooperării ascendente dintre ambele state. El spune că vinurile moldoveneşti devin tot mai apreciate pe continentul nord-american și că există un mare potential nevalorificat în cooperarea bilaterală.

Emil Druc: Și noi, și canadienii avem multe de oferit

Europa Liberă: S-ar părea că distanța geografică mare între Republica Moldova și Canada ar împiedica o cooperare excelentă între cele două state. Dvs. ce ne puteți spune, din 1992 și până astăzi, cât de mult s-au dezvoltat relațiile bilaterale între cele două țări?

Emil Druc: „Relațiile se dezvoltă armonios și cu caracter ascendent. Canada nu este o excepție, mai ales în ziua de astăzi, când distanța este redusă simultan prin rețelele disponibile tehnologice de comunicare. Vorbim acum la telefon de la distanțe de mii de kilometri sau mai mult și vă aud bine, unicul deranjament este fusul orar care uneori ne creează anumite dificultăți.”

Europa Liberă: Dvs. ați început recent mandatul de șef al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Canada, tocmai într-o perioadă nepotrivită, pentru că peste tot în lume bântuie această pandemie de COVID-19.

Emil Druc: „Deja am prezentat scrisorile de acreditare, scrisorile le-am prezentat într-un mod inedit, anume cauzat de condițiile de pandemie. Este adevărat că această stare cauzează multe dificultăți, în primul rând, pentru că comunicarea este doar virtuală pe timpul pandemiei, restricțiile impuse aici de starea de urgență nu-mi permit comunicarea pe viu, întrevederi la instituțiile publice. Deci o facem, deocamdată, prin intermediul ecranului, dar asta nu întrerupe dialogul și nu împiedică de a continua subiectul în astfel de predilecții, temele, domeniile de cooperare.”

Europa Liberă: Despre schimburile comerciale, economice, ce ne puteți spune?

Emil Druc: „13 milioane de dolari - volumul schimburilor comerciale în anul 2019, de exemplu. Interesul nostru este de a face să sporim cât mai mult volumul comerțului și pentru asta sunt condiții, potențial este...”

Europa Liberă: Și care ar fi rezervele nevalorificate?

Emil Druc: „Noi avem potențial de export, canadienii au potențial de import și viceversa și dacă agenții economici vor cunoaște mai mult realitățile pieței canadiene și viceversa, atunci acest volum va crește vizibil.”

Europa Liberă: Ce ar putea exporta Republica Moldova pe piața canadiană?

Emil Druc: „Ceea ce exportă și până în prezent, deci este un comerț cu amănuntul, caracteristică generală, să zicem, este unul ocazional, în materie de predilecție fiind vinurile.”

Europa Liberă: Au ajuns și în Canada?

Emil Druc: „Au ajuns și au priză. 17 întreprinderi vinicole din Moldova care au anumite exporturi, în cantități mici, pentru că totuși să nu uităm că piața băuturilor alcoolice în Canada este reglementată de stat, deci este monopolul statului asupra comercializării. Deci, în asemenea caz, întotdeauna comerțul cu băuturile alcoolice are anumite restricții, are anumite condiționalități care trebuie să fie îndeplinite și pe care noi le îndeplinim, dar asta cere și mai mult efort. În afară de vinuri, avem fructe, fructe proaspete mai puțin, dar fructele uscate, de exemplu, sunt întrebate. Este foarte sporadic și este foarte ocazional asortimentul de produse pe care le exportăm, uneori este criteriul că ceea ce se cumpără, aceea și vindem, pentru că varietatea este de la vinurile pe care le-am spus și struguri chiar proaspeți la îmbrăcăminte, echipament, bidoane, materiale din sticlă sau anumite utilaje, produse din lemn, dulcețuri și jeleuri. E o varietate enormă de produse pe care le avem noi și pe care ei le cumpără, aceeași varietate se oferă și din partea cealaltă. Deci cumpărăm din Canada, la fel, produse ocazionale, nu există o categorie sau un domeniu deja consacrat pe care să-l promovăm în continuare, dar iată acest schimb sau acest comerț a ajuns la nivelul de 13 milioane de dolari. Bineînțeles că în anul de criză, care este această criză pandemică, acest volum a scăzut ușurel, dar am toată certitudinea că după ridicarea tuturor restricțiilor se va revigora din nou, pentru că potențialul este mare, oferta este, cererea la fel și unicul lucru care este necesar este de încurajat, de pus agenții economici în contact unii cu alții și a-i încuraja să continue. Acesta-i domeniul comercial, același lucru se referă și la domeniul de cooperare economică, adică scopul nostru este să atragem investiții de capital al Canadei în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Este disponibil mediul de afaceri din Canada să-și aducă capital în Republica Moldova?

Emil Druc: „Conform statisticilor, avem peste 60 de întreprinderi mixte sau întreprinderi cu capital canadian înregistrate la noi în Republica Moldova. Deci, el există, dar vrem și mai mult, ca acesta să crească și domeniile noastre care necesită investiții le cunoaștem – domeniul energetic, proiecte diferite cu stațiile de energie eoliene, cu fotovoltaic și cu biogaz, mai ales cu biogaz în contextul legislației primare privind utilizarea energiei din sursele regenerabile, dar acesta-i un stimul considerabil; stații de producere a biogazului, adică tot ce ține de energia regenerabilă. Am dori capitalul canadian să ajungă și în parcurile industriale, că avem oportunități chiar de a iniția niște întreprinderi de producere a echipamentului din domeniile regionale de care am spus și eficiența energetică, și pe piața locală ar fi de interes, și pe cea regională, de ce nu. Contribuția lor la anumite proiecte pilot din sectorul public, știți că noi avem și spitale, proiecte de spitale, școli, grădinițe, necesitatea este infinită aproape. Tehnologia canadiană ne-ar fi de folos în oricare domeniu, dar pentru asta este nevoie de promovare, pentru asta este nevoie de comunicare și pentru asta este nevoie de a ridica toate barierele acestea de comunicare și de contacte care există la etapa actuală.”

Europa Liberă: Fenomenul migrației a făcut ca foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova să-și găsească rostul tocmai acolo, la această distanță mare, în Canada. E o prezență numeroasă a comunității de moldoveni actualmente în Canada. În contextul apropierii alegerilor parlamentare anticipate, oricum o să știm cred că cu mai multă exactitate cât de mare este această comunitate de moldoveni prin prezența la vot. Ce ne puteți spune despre diaspora Republicii Moldova în Canada?

Emil Druc: „Pot spune cele mai frumoase cuvinte despre diaspora noastră în Canada, ea este relativ numeroasă și noi avem chiar și o cifră confirmată de statisticile oficiale canadiene, care, la rândul lor, se bazează pe ultimul recensământ din 2016. Deci, conform recensământului, avem 18.280 de cetățeni de origine moldoveană stabiliți cu traiul permanent, dintre ei sunt și cetățeni canadieni, rămânând cu cetățenie moldovenească, pentru că legislația canadiană permite asemenea lucru și cetățeni care locuiesc permanent, dar care fără cetățenie canadiană. Sunt și alte cifre care pot fi deduse, pentru că pe filiera Ministerului de Externe canadian, pe site-urile lor informative figurează cifra de 40 de mii sau între 40 și 50 de mii, dar toate astea sunt ca presupuneri. Mai avem și un alt indicator, cum ați spus și Dvs., numărul de voturi exprimate, care tot este un indicator. De exemplu, la ultimele alegeri prezidențiale la una din secțiile de votare am avut peste 3.300 de voturi exprimate.”

Europa Liberă: Pentru aceste alegeri parlamentare anticipate din 11 iulie numărul secțiilor de votare rămâne același?

Emil Druc: „Noi am avut 4 secții de votare, acum urmează să trimitem informația necesară la „centrală”, dar aceleași 4 secții de votare vor fi necesare în orașele în care au fost. Am avut recent o întâlnire – virtuală, bineînțeles –, cu asociațiile, cu diaspora noastră, cu reprezentanții asociațiilor, pentru că avem peste 17 asociații, grupuri diasporale și la întrevederea asta de suflet care a avut loc recent, unul din subiectele pe care l-am discutat, pe lângă celelalte de activități, de perspective, de cooperare etc., un subiect a fost și exprimarea votului în timpul scrutinelor parlamentare sau prezidențiale. Teritoriul Canadei este vast, este a doua țară din lume ca teritoriu, între capitala țării și o regiune sau o provincie de pe coasta de vest, de exemplu, a Canadei este o distanță de peste 4.000 de kilometri, este o diferență de fus orar de 3 ore. Deci, pentru cetățenii noștri din provincia Columbia Britanică lipsa unei secții de vot ar însemna să se deplaseze în Calgary, care ar fi la 1.500 de kilometri, nemaivorbind de capitală cu 4.000, deci este o dificultate pentru ei și ei au pus întrebarea dacă ar fi posibil să fie deschisă încă o secție de votare la Vancouver, care le-ar da lor posibilitate să-și exprime votul. Bine, noi am informat „centrala”, dar știți că decizia nu este nici a ambasadei, nici a „centralei”, decizia se ia de Comisia Centrală Electorală, până la urmă, dar o asemenea problemă a fost menționată.”

Europa Liberă: Dar și țara-gazdă trebuie să cadă de acord pentru a se oferi locația?

Emil Druc: „Neapărat! Acesta este un element absolut decisiv, pentru că secțiile nu se pot deschide fără acordul statului-gazdă. Mai mult decât atât, el solicită informație deplină în care orașe, adresele, verifică condițiile care sunt pentru a permite un asemenea exercițiu democratic. Acum, în perioada de criză va solicita și un plan sau nu este exclus că are să-l solicite, cum a făcut data trecută, un plan privind respectarea regulilor sanitare pe durata scrutinului. Ei au atitudine foarte serioasă de fiecare dată în tot ce ține de disciplină, de regulă, de coordonare și, bineînțeles, acesta este un aspect, adică se presupune sine qua non, acordul statului de acreditare.”