În Germania a izbucnit o nouă controversă privitoare la strategiile de combatere a extremismului în cadrul poliţiei şi armatei federale, Bundeswehr-ul. În acest context, propunerea social-democratei Eva Högl, care răspunde din partea Parlamentului (Bundestag-ul) de forţele armate, a reaprins discuţia privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Your browser doesn’t support HTML5
Este serviciul militar obligatoriu un antidot contra extremismului?
Högl a spus că reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar contribui la reducerea manifestărilor extremiste de dreapta în cadrul armatei. În Germania, s-a renunţat, în iulie 2011, la serviciul militar obligatoriu. Unii analişti susţin că armate şi poliţia ar fi devenit instituţii preferate care atrag persoane cu concepţii radicale şi ultra-naţionaliste.
O mare parte a politicienilor au respins propunerea lui Högl. Din motive lesne de înţeles, propunerea a fost sprijinită doar de partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD). Această grupare, considerată radicală de dreapta, pledează pentru reînvierea unor virtuţi conservatoare. Un loc de frunte în catalogul acestor virtuţi îl ocupă „ordinea şi disciplina” care, potrivit AfD, pot fi cultivate în armată.
„Serviciul militar obligatoriu”, a declarat Rüdiger Lucassen de la AfD (pentru radiodifuziunea naţională DLF), „poate deveni un pod de legătură între populaţie şi forţele armate”.
Soldați germani în timpul unui exercițiu militar
Celelalte partide parlamentare sunt sceptice şi nu cred că măsura propusă de Högl ar contribui la combaterea extremismului. Annegret Kramp-Karrenbauer, care deţine portofoliul apărării, a respins propunerea, dar a anunţat că va prezenta un proiect care prevede un serviciu alternativ. Tinerii ar urma să participe timp de 6 luni la un curs de instrucţie militară şi 6 luni la activităţi semi-civile – adică un soi de practică socială.
Premierul landului Bavaria, Markus Söder (CSU)
Pentru primul ministru bavarez, Markus Söder stagiul de un an de activităţi semi-militare şi civile trebuie să fie voluntar şi nu obligatoriu.
Toată discuţia a început după ce s-a aflat că în cadrul unei unităţi de elită a Bundeswehr-ului, aşa numitul Comandou Forţe Speciale (Kommando Spezialkräfte - KSK) au fost identificaţi militari cu simpatii extremiste de dreapta, respectiv neo-naziste. În presa germană au apărut mai multe relatări despre această stare de fapt, considerată anti-constituţională. Totodată, s-a aflat că din depozitul de muniţie al KSK au dispărut zeci de mii de cartuşe şi 62 kg de explozibil. La un plutonier KSK din Saxonia s-a găsit explozibil, provenienţa nu a fost stabilită.
În urma dezvăluirilor, ministra apărării Kramp-Karrenbauer a anunţat dizolvarea companiei a II-a din cadrul KSK. Totodată ea a prezentat un proiect de reformă a trupei care a fost înfiinţată în 1996.
Trupa KSK a participat la acţiuni militare speciale vizînd combaterea terorismului. Totodată, militari KSK au activat la operaţiuni din fosta Iugoslavie sau Afganistan.