Eugen Revenco: Am fi putut să avem mai multe rezultate în cooperarea cu organizațiile din diaspora

Eugen Revenco, secretar general în ministerul de externe, explică cum decurge repatrierea.

Eugen Revenco: Am fi putut să lucrăm în cooperarea cu organizațiile din diaspora

Europa Liberă: În aceste două luni, problema nr. 1 a fost repatrierea cetățenilor moldoveni de peste hotare. Eforturile pe care le-ați depus până astăzi sunt pe potriva așteptărilor Dvs. și ale cetățenilor?

Eugen Revenco: „Această perioadă a scos în evidență o latură a serviciului diplomatic - care sunt serviciile consulare și acțiunea lor în situații de criză. Toate țările s-au pomenit în situații de criză și cu nevoia de a interveni rapid. Republica Moldova este într-o situație diferită de multe alte țări. Deci, Republica Moldova are o comunitate foarte mare în exterior. Această comunitate este parțial stabilită, parțial – migratoare. Avem și o migrație circulantă, avem persoane care sunt stabilite temporar într-o țară și se mișcă periodic spre alte țări. În cazul țărilor din Uniunea Europeană sau altor țări mai mari, comunitățile care se află peste hotare sunt mult mai mici și sunt stabilite bine în alte țări. Respectiv, problemele lor sunt diferite. Bunăoară, pentru situațiile când într-o țară precum Germania, cu o populație de peste 80 de milioane, în țară revin cu o rută charter 200 de mii de cetățeni pare un număr foarte mare, dar raportat la numărul populației generale este aproximativ 0,2%, în cazul Republicii Moldova, atunci când vorbim că avem cam 1/3 din populație peste hotare și revenirea în țară a unor zeci de mii de cetățeni este un număr proporțional mult mai mare și un efort diferit din partea autorităților.”

Europa Liberă: Și totuși, dacă luăm în calcul ceea ce anunță autoritățile și statisticile oficiale, dar și neoficiale că peste hotare s-ar afla un milion de cetățeni, numărul celor care vor să revină acasă este totuși foarte mic, pentru că se ridică la peste 10 mii?

Eugen Revenco: „Este adevărat. Numărul celor care s-au înregistrat și au semnalat ambasadelor noastre că ar dori să revină în Republica Moldova este o cifră care variază, dar o cifră generală am putea să spunem că este în jur de 10 mii. Să explicăm cam cum are loc această revenire. Sunt ocazii și posibilități de revenire individuală, lumea poate să revină cu automobilele, sunt aeroporturi în regiune care încă mai sunt deschise, bunăoară la București aterizează oameni, la Iași, de unde ambasadele noastre organizează coridoare consulare în cazul în care este necesar. Aterizează multă lume și la Minsk, de unde ambasada noastră tot organizează coridoare consulare și transportarea cetățenilor până în Republica Moldova - acestea ar fi niște ocazii. Transportul de persoane în regim internațional regulat sau ocazional este interzis, respectiv autocarele nu pot porni și această circulație nu mai este ordinară pentru Ministerul de Externe. Noi am creat o listă pentru înregistrarea cetățenilor care se află în situații dificile și au nevoie să revină în Republica Moldova, am organizat o procedură de selectare a companiilor aeriene care să aducă cetățenii. Și acest proces este în continuă desfășurare.”

Europa Liberă: Câți au revenit până astăzi?

Eugen Revenco: „În Republica Moldova, cu asistența Ministerului de Externe - directă și indirectă -, inclusiv crearea de coridoare consulare au revenit peste 15 mii de oameni.”

Europa Liberă: Câți ar fi în așteptare astăzi doritori ca să revină în Republica Moldova?

Eugen Revenco: „Ceea ce observăm noi cu rutele charter este o rată de refuz destul de înaltă. Ambasadele noastre, de regulă, înainte de a transmite listele operatorului aerian, telefonează și verifică dacă oamenii care sunt înscriși în listă mai păstrează această intenție de a reveni și constată un anumit refuz de plus-minus 30%. Și operatorul aerian, de asemenea, constată o rată de refuz pe care noi o reverificăm cu ambasadele. De aceea suntem siguri de veridicitatea cifrelor - încă o rată de refuz de 30% în medie, ceea ce ultimele curse ne-au arătat o rată de refuz mai înaltă, chiar pe unele curse ajungând la 70%.”

Europa Liberă: Lumea se răzgândește și crede că e în siguranță acolo unde se află și continuă să rămână în țara respectivă?

Eugen Revenco: „Cauzele pot fi diferite de la țară la țară și de la om la om, pentru că unii au manifestat o intenție, dar nu o dorință reală de a reveni într-o anumită perioadă. Oamenii au tot dreptul să se răzgândească, să decidă a merge sau a nu merge în Republica Moldova, alții sunt chemați înapoi la lucru, ceilalți își găsesc de lucru, evaluează riscurile călătoriei propriu-zise, evaluează timpul de aflare în autoizolare sau cum lumea-i spune, în general, carantină - 14 zile aici, 14 zile la revenire; în total, cam o lună. Și oamenii își fac și ei calcule, alții își pun întrebări: dacă plec, cum revin? Atât din punctul de vedere al actelor, deci revenirea legală cu documente și 2. revenirea cu mijlocul de transport propriu-zis în perioada în care nu este atât de ușor de traversat frontierele.”

Europa Liberă: Și-apoi pentru mulți intenția era să revină în Republica Moldova la sărbătorile pascale. Acum, dacă au existat și aceste restricții de a se afla în carantină și, iată, se termină și aceste sărbători lumea continuă să-și vadă de treabă acolo unde câștigă bucata de pâine.

Eugen Revenco: „Există o cerere pentru călătorii în Republica Moldova și din Republica Moldova. O atestă operatorii de transport care ne comunică un anumit interes.”

Europa Liberă: Și Dvs. luați în calcul cât timp ar mai putea să dureze această perioadă când cetățenii vor insista pe ideea că trebuie să revină acasă?

Eugen Revenco: „Noi reieșim din faptul că starea de urgență are un termen și până la încheierea stării de urgență, noi, Ministerul de Externe, suntem datori să operăm în același regim, să căutăm modalități pentru a facilita revenirea celor care încă mai simt necesitatea stringentă de a reveni acasă.”

Europa Liberă: Din ce țări cei mai mulți cetățeni ar vrea să revină în Moldova?

Eugen Revenco: „Este o mare cerere din Rusia, din Mare Britanie, din Paris și din Italia încă mai există, dar, pe de altă parte, este și deschiderea treptată a economiilor în Europa și într-o săptămână-două nu aș exclude că presiunea s-ar putea diminua. În Polonia, Cehia, unde migrația era mai mult circulară sau sezonieră, tot este o presiune diferită din partea oamenilor pentru a reveni acasă.”

Europa Liberă: Ultimele informații arătau că cetățeni care intenționau din Polonia să ajungă în Republica Moldova aveau necazuri la hotarul cu Ucraina și știu că au mai fost asemenea precedente. De ce anume la granița moldo-ucraineană se înregistrează aceste cazuri?

Eugen Revenco: „Tranzitarea teritoriului ucrainean spre Republica Moldova are loc pe coridoare consulare sau sanitare, cum le mai numesc, organizate de către autoritățile ucrainene. Aceste coridoare presupun o escortare a unui convoi de autoturisme la cerere, dar, de regulă, există o dată în săptămână din Polonia până la punctul de trecere a frontierei Moghiliov-Otaci. Acest convoi este escortat de către poliția ucraineană și, respectiv, timpul de așteptare până când se creează este o perioadă mai îndelungată. Același lucru cu coridoarele se organizează de către ambasadă pentru autoturismele care vin din Rusia și autoturismele care vin din Belarus. Deci, efortul autorităților ucrainene trebuie apreciat pentru a escorta traficul spre Republica Moldova din trei direcții, de regulă, pe distanțe destul de lungi.”

Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare care vor în aceste timpuri să revină acasă interacționează, în primul rând, cu diplomații, cu personalul din cadrul consulatelor. Am auzit și necazuri de felul că cei care au depășit șederea într-o țară anume sunt nevoiți să-și perfecteze actele. Pentru asta trebuie bani în plus și uneori chiar și biletul este mai scump decât li se spune inițial. De ce?

Eugen Revenco: „În ceea ce ține de costurile pentru biletele de revenire, pentru a evita situațiile de abuz, Comisia pentru situații excepționale a decretat că prețurile care sunt aprobate de către Autoritatea aeronautică civilă vor fi publicate de către operatorul de zbor pe site-urile lor și acest lucru are loc. Noi urmărim această situație ca să nu fie cumva încălcate aceste reguli. Au fost anumite situații în care am intervenit pe două destinații care nouă ne-au fost semnalate și situația s-a readus la normalitate. Pentru zborurile care urmează, de fapt, în săptămâna curentă și săptămâna viitoare sperăm să nu mai apară asemenea abateri, cât privește serviciile consulare ale ambasadelor...”

Europa Liberă: Pentru că, în primul rând, sunt foarte mulți cetățeni care s-au pomenit că le-a expirat valabilitatea actelor și în cazul acesta au nevoie de serviciile consulare, iar ei spun că costă.

Eugen Revenco: „În acest moment, serviciile noastre consulare sunt limitate și noi nu lucrăm încă în deplină forță, mai mult se lucrează la distanță sau se intervine pe cazurile de urgență. Respectiv, în situațiile corespunzătoare nu se aplică alte tarife decât cele care au fost până la apariția stării de urgență în Republica Moldova sau în străinătate, acolo unde se află cetățenii și ambasadele noastre. Iar cât ține de expirarea documentelor de ședere în țările de reședință, noi am recomandat să se urmărească regulile în fiecare țară în parte, pentru că sunt situații când actele se prelungesc automat, sunt situații în care este necesară o simplă declarație și sunt situații unde sunt necesare anumite demersuri pe lângă fiecare autoritate, pe lângă pretură sau pe lângă alte autorități din țările de reședință. Aceste reguli nu sunt uniforme în toate țările unde se află cetățeni de-ai noștri, de aceea ei pot obține un sfat sau o indicație din partea ambasadelor, dar, în primul rând, să urmărească știrile exacte din partea autorităților țărilor de reședință. Și în această perioadă când se recomandă să nu circule mult, noi încurajăm să se respecte recomandările țărilor de reședință.”

Europa Liberă: Cei mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova care au ales ca destinație Rusia, să muncească în Federația Rusă, ei vorbesc despre mari și multe necazuri, pentru că mulți din cei care au mers acolo pentru 3-4 luni și și-au încheiat munca trebuie să revină, alții din contra vor de aici din Republica Moldova să plece, pentru că, așa cum spun ei, îi așteaptă angajatorii acolo. Cum rezolvați problemele acestor cetățeni?

Eugen Revenco: „Sarcina Ministerului de Externe, așa cum a fost formulată de Comisia pentru situații excepționale, este de a facilita revenirea organizată, coordonată a cetățenilor în Republica Moldova. Această coordonare are loc ținând cont de asemenea de capacitățile sistemului național de sănătate publică și cred că noi în acest moment reușim să facem o revenire ordonată a cetățenilor în Republica Moldova. Cât privește plecarea cetățenilor Republicii Moldova peste hotare, obstacole din partea autorităților Republicii Moldova nu există, dar este o situație obiectivă creată începând cu mijlocul lunii martie când zborurile comerciale sunt anulate, când călătoriile cu transportul de pasageri, cu autocarele regulate sau ocazionale sunt interzise și atunci soluțiile pot fi doar individuale, de la caz la caz.”

Europa Liberă: Care sunt concluziile pe care le-ați tras din activitatea pe care ați depus-o până astăzi?

Eugen Revenco: „Primele mele concluzii țin de serviciile noastre consulare care s-au mobilizat, ambasadele au avut o sarcină consulară nouă, o asemenea presiune nu a mai existat. Într-o perioadă relativ scurtă, misiunea acestor servicii consulare a fost definită, noi nu avem cazuri de infectare în ambasadele noastre până la acest moment. Deci din perspectiva sănătății publice și a grijii față de angajații noștri suntem într-o situație bună; 2. în condițiile de lucru la distanță, serviciile noastre consulare și serviciul diplomatic reușește să funcționeze ca un sistem integral, evident cu anumite limitări, dar funcționează în continuare și nu este periclitată activitatea serviciul diplomatic; 3. serviciul consular se isprăvește cu sarcina formulată în condițiile cu totul diferite pentru a organiza repatrierea cetățenilor și vrem să credem că putem să răspundem la o parte din așteptările cetățenilor, societății în perioada de criză, pentru că nu suntem niște supermeni, este un serviciu diplomatic al unei țări care are competențele pe care le are, are funcțiile pe care le îndeplinește și cu resursele pe care le are încearcă să susțină...

Desigur că am fi putut să lucrăm mai mult, să avem mai multe rezultate în cooperarea cu organizațiile din diaspora și cu cetățenii bine stabiliți peste hotare pentru a acorda mai mult ajutor celor aflați în nevoie, dar este o mobilizare din partea diasporei sau organizațiilor pentru a acorda asistență Republicii Moldova, a transmite ajutoare în țară și acest lucru este foarte valoros, este foarte bine primit și cred că toți sunt recunoscători compatrioților care vin cu o mână de ajutor. Iar ceea ce ar mai trebui noi să lucrăm suplimentar este să dezvoltăm acest spirit de solidaritate și peste hotare ca să putem veni cu un ajutor de urgență pentru cei care se află în situații dificile sau chiar disperate acolo unde află.”