Expertă în securitate: Coeziunea politică pe subiecte de securitate este greu de atins în Republica Moldova

Într-un interviu la Radio Europa Liberă, experta în securitate Natalia Albu a spus că această țintă „este complicată și complexă”.

În contextul nevoii de adoptare a unei noi Strategii de Securitate Națională, despre care autoritățile au anunțat că o vor elabora și definitiva până la finele acestui an, Natalia Albu afirmă că Republica Moldova are nevoie de o „o viziune strategic clară - unde se vede țara în mediul actual de securitate”.

Strategia de Securitate, de care se ghidează în prezent Republica Moldova, a fost adoptată acum 11 ani.

Interviu cu experta în securitate Natalia Albu.

Experta susține că Republica Moldova are nevoie de o Strategie de Securitate care să corespundă noilor realități geopolitice. „Acum avem alt mediu de securitate, alte priorități, alți vectori stabiliți de guvernare. Noi deja suntem la primele două etape ale procesului de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce nu era în 2011”, când a fost aprobată actuala Strategie, a mai spus Natalia Albu.

Alte declarații, pe scurt:

Despre o nouă Strategie de Securitate: Este o foaie de parcurs pentru guvernare și stat în ceea ce privește modalitatea de a vedea riscurile și amenințările, modul în care asigură securitatea și căile de parcurs în acest sens.

Despre pilonii viitoarei Strategii: Managementul situațiilor de criză ar putea fi un punct central al viitorului document. Nu pot fi neglijate problemele ce țin de securitatea mediului, dar și cele ale securității energetice. Competențele instituționale ale Consiliului Suprem de Securitate trebuie extinse.

Despre Strategie vs. program de guvernare: Factorul politic trebuie exclus totalmente. Punctul de reper trebuie să fie interesul național – vectorul european, stabilit încă din 1995.

Despre riscul deturnării vectorului european: Riscuri întotdeauna au existat. Au fost guvernări care au declarat continuitatea vectorului de integrare europeană, dar l-au subminat intens prin acțiunile lor. Deturnarea vectorului este posibilă în cazul unui „război hibrid sau într-un haos controlat”. Forțele din exterior pot exploata polarizarea societății, pot declanșa acțiuni subversive pentru a schimba guvernarea. Așa cum s-a încercat, recent, la Kiev, când a existat tentativa schimbării guvernării.

Despre statutul de neutralitate: Nu s-a conștientizat timp de 30 de ani – și s-a făcut probabil asta intenționat – că neutralitatea presupune, de fapt, dezvoltarea armatei. Timp de 30 de ani, din contra, au existat programe de demilitarizare a Republicii Moldova, cu scopul că și regiunea necontrolată va proceda la fel. Dar a fost un efect invers.

Republica Moldova nu are un statut de neutralitate recunoscut printr-o rezoluție ONU.

Despre colaborarea cu organizații de genul NATO: Republica Moldova ar trebui să-și fortifice, în general, parteneriatele pe domeniile apărării, pentru că ele consolidează neutralitatea.

Despre direcțiile dinspre care vin pericolele: De multe ori, pericolele vin din interiorul țării. Cu cât ești mai capabil să-ți gestionezi vulnerabilitățile interioare, cu atât mai protejat ești în fața amenințărilor din exterior.