Aproximativ 2600 de proprietari de trenuri urmează să fie expropriați în vederea construcţiei gazoductului Ungheni-Chişinău. Prelungirea ţevii de gaze de la Prut la Chişinău trebuia să aibă loc până la sfârşitul anului 2018, dar proiectul este în întârziere din mai multe motive. La sfărșitul lui 2017 compania care va administra gazoductul a fost scoasă la privatizare, dar licitația nu a fost finalizată, din motive neclare. În ce etapă se află procedura de expropriere şi cine poartă discuții cu proprietarii potențial afectați?
Your browser doesn’t support HTML5
În anul în care urma să fie finalizat gazoductul Ungheni-Chişinău deţinătorii de terenuri încă nu au aflat că vor fi expropriaţi
De la Zagarancea, sat de pe malul Prutului, până la Ghidighici şi Tohatin, localități din marginea Chişinăului, construcția viitoarei ţevi de aprovizionare cu gaz românesc va presupune exproprierea de terenuri ce sunt în posesia a câtorva sute de oameni. Legea îi obligă pe acești proprietari să cedeze statului terenurile solicitate întrucât e vorba de un șantier de interes național.
Autorităţile centrale şi locale dau asigurări că s-au străduit să afecteze cât mai puţină lume, iar gazoductul să traverseze preponderent terenuri din proprietatea publică.
Listele proprietarilor ce ar urma să fie despăgubiți se află de mai bine de un an în multe primării, dar primarii cu care am reuşit să discutăm spun că nu au avut indicații de la guvern să fi informat deja oamenii. Unul dintre motive este excluderea unor eventuale operațiuni speculative cu terenuri.
Your browser doesn’t support HTML5
Gazoductul merge mai departe
Primarul satului Rădenii Vechi, raionul Ungheni, Vera Golan, zice că a anunţat la modul general localnicii că gazoductul va trece prin satul lor. După părerea ei, se face un lucru bun şi oamenii vor accepta condițiile propuse de guvern.
„Pe teritoriul nostru trece pe la câţiva proprietari numai. Mai mult trece pe la Alexeevca, Mileşti, încolo”.
Europa Liberă: Cu oamenii s-a vorbit, ce zic oamenii care sunt afectaţi cumva?
„Ni s-a spus că cu oamenii pe parcurs o să stea de vorbă, deci încă nu ştiu. Noi o să-i aducem la cunoştinţă dacă a trebuie”.
Europa Liberă: Ce fel de teren este acolo, teren proprietate privată?
„O fost nişte livezi, dar sunt într-o stare defrişată”.
Serafim Isac, primarul satului Ghidighici, o suburbie a Chişinăului, afirmă circa 20 de proprietari ar urma să negocieze cu reprezentanții statului. Nici aici cei vizați nu au fost anunțați deocamdată. Primarul zice că în zona pe care ar urma să o traverseze conducta se află o linie electrică de tensiune înaltă şi sătenii oricum nu lucrează pământul din această cauză. La necesitate, spune Serafim Isac, primăria s-ar putea implica în negocierile cu proprietarii.
La Călăraşi ţeava va ocoli oraşul la aproape un kilometru distanţă. Vicepreşedintele raionului Nicolae Rozembac, în trecut consilier local în Călăraşi, a spus că a insistat ca gazoductul să nu traverseze urbea pentru a nu avea „o bombă în oraş”. Deşi au fost multe discuţii, proprietarii de terenuri ce urmează a fi expropriate nu au fost înștiințați că odată declarat proiect de utilitate publică de importanță națională oricum vor fi nevoiţi să accepte contravaloarea proprietății lor stabilită în modul prevăzut de lege.
„Iniţial, când s-a făcut proiectul pentru gazoduct, au fost propuse mai multe variante pe unde să ocolească gazoductul oraşul Călăraşi. Noi am decis să se meargă pe altă variantă, în cadrul consiliului. Pe unde concret merge traseul, să vă spun la ziua de azi, încă nu cunoaștem. Noi ne-am străduit majoritatea terenurilor să fie terenuri proprietate publică, dar să spun fix în fix că trece pe terenul domnului Ion sau a domnului Vasile noi încă nu ştim astăzi. Din experienţa pe care o mai am, ştiu că din 100 de oameni întotdeauna o să se găsească un 10% care n-o să fie mulţumiţi din diferite motive, poate mai mult financiare”.
Construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău urma să fie finalizată la sfârşitul lui 2018, după care s-au făcut promisiuni că doar va fi iniţiată în acest an. În ianuarie 2017, guvernul a declarat, prin lege, proiectul de utilitate publică de interes național, pentru a opera în ritm accelerat exproprierea.
Până la finele lunii februarie proiectul tehnic va fi gata, atunci se va şti lista concretă a proprietarilor afectaţi, spune şeful Direcţiei energetice din cadrul Ministerului Economiei, Călin Negură, imediat după aceasta va fi iniţiată procedura de expropriere.
„Procedura de expropriere se realizează de o comisie de stat care va evalua valoarea compensației care urmează a fi atribuită fiecărui proprietar şi doar după ce vom evalua volumul acestei despăgubiri, atunci va fi înaintat către fiecare proprietar în parte propunerea de expropriere cu valoarea despăgubirii. Fiecare proprietar va avea zece zile pentru a se expune este de acord cu suma evaluată sau nu. Dacă nu, atunci intrăm în negocieri. Dacă nu găsim limbaj comun în procesul negocierilor, atunci în procedură judiciară se decide asupra valorii despăgubirii şi care va fi obligatorie pentru stat”.
Şeful Direcţiei energetice din cadrul Ministerului Economiei, Călin Negură, spune că procedura de expropriere poate dura şi până la trei ani de zile, judecând după experiența construcţiei drumurilor. Acum Ministerul Economiei a iniţiat un proiect de amendare a legii pentru a face o altă derogare şi a avansa mai sigur în proiecte de acest fel. El admite că ar putea apărea dificultăți în cazul cetățenilor stabiliți peste hotare.
Avocaţi, dar şi cetăţeni expropriaţi pentru construcţia drumului de centură a Ungheniului spun că reprezentanţii statului şi-ar permite abuzuri şi nu ar respecta procedurile prevăzute de lege. Nereguli ar fi fost semnalate şi la construcţia tronsoanelor de cale ferată Revaca-Căinari şi Cahul-Giurgiuleşti. De aceea avocaţii le recomandă proprietarilor de terenuri să fie activi, să se asocieze şi să ceară informaţii de la autorităţi, iar la necesitate să apeleze la asistența calificată a unor avocați cu experiență în protejarea drepturilor patrimoniale.