Deși Joe Biden rămâne președinte SUA până pe 20 ianuarie, atenția liderilor mondiali se îndreaptă deja mai degrabă spre succesorul său.
Trump a avut o întâlnire la Paris cu președintele francez, Emmanuel Macron, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre negocieri care să pună capăt războiului de trei ani dintre Ucraina și Rusia.
În același timp, președintele ales a șocat opinia publică globală declarând pe rețele sociale că nu va interveni în criza din Siria: „NU ESTE LUPTA NOASTRĂ,” a scris el, folosind majuscule pentru a sublinia poziția.
Tot Trump l-a primit neanunțat pe premierul canadian Justin Trudeau la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida. Trudeau a venit să discute despre amenințarea impunerii de către SUA a unui tarif de 25% asupra mărfurilor din Canada și Mexic, însă nu a obținut nicio asigurare din partea lui Trump.
Președintele SUA, Donald Trump, și premierul canadian, Justin Trudeau, la un summit NATO din Anglia, în 2019.
Diferențe de gândire, inclusiv între republicani
Tranziția rapidă a influenței de la Biden la Trump scoate în evidență diferențele filosofice dintre cei doi lideri. Dacă Biden s-a poziționat ca un susținător al cooperării internaționale și al rolului indispensabil al Statelor Unite pe scena globală, Trump promovează un mesaj clar: „America First” (America, mai întâi).
Această schimbare determină capitalele lumii să se recalibreze pentru a se adapta la viitoarea administrație.
În timp ce administrația Biden grăbește trimiterea de arme către Ucraina înainte de schimbarea puterii, Trump cere un „armistițiu imediat” între Kiev și Moscova, semnalând o potențială schimbare radicală în politica americană față de conflict.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski spune că a discutat cu Trump și Macron despre o „pace justă”
Politica externă a lui Trump și echipa sa în formare, care este diversă, reflectă o fragmentare a viziunilor din interiorul Partidului Republican.
Conform analiștilor, aceste viziuni se împart în trei direcții: unii susțin o abordare tradițională, favorizând cheltuieli militare mari și sprijin continuu pentru Ucraina, alții cer limitarea angajamentelor militare americane și sunt sceptici față de alianțele internaționale, în timp ce o a treia categorie consideră că principala amenințare este China și propun o realocare a resurselor pentru a contracara influența Beijingului.
Factorul Musk
Reacțiile liderilor internaționali reflectă adaptarea rapidă la noul stil de conducere care se profilează la Washington. Emmanuel Macron i-a oferit lui Trump un loc de onoare la ceremonia de redeschidere a Catedralei Notre Dame, iar Justin Trudeau a demonstrat o deferență neobișnuită în vizita sa la Mar-a-Lago.
În același timp, relațiile dintre Trump și miliardarul Elon Musk sugerează o dinamică nouă în politica americană. Musk a fost văzut la ceremonii oficiale și a purtat discuții cu ambasadorul Iranului la ONU, ceea ce a ridicat întrebări despre încălcarea Legii Logan, care interzice cetățenilor neautorizați să negocieze cu guverne străine.
Elon Musk la un eveniment de campanie pentru Trump, la 17 octombrie 2024.
Deși Trump se concentrează pe priorități interne, precum deportarea în masă a imigranților fără acte și reforma guvernamentală, crizele internaționale ar putea forța o schimbare a agendei.
Escaladarea violențelor în Orientul Mijlociu, situația ostaticilor din Gaza și relațiile tensionate cu China sunt doar câteva dintre dosarele fierbinți care îl așteaptă.
Întrebarea rămâne: va reuși Trump să își impună viziunea „America First” într-o lume din ce în ce mai complexă sau va fi constrâns de urgențele geopolitice să adopte un stil mai pragmatic?
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te