Trump a respins în campanie vehement asocierile cu acest proiect, catalogând multe dintre ideile sale drept „absolut ridicole” și afirmând că nu are „nicio legătură” cu el. În dezbateri și declarații publice, a susținut că nu a citit documentul și că nu intenționează să îl adopte.
Cu toate acestea, strategii politici și criticii săi susțin că aceste dezmințiri au fost mai degrabă tactici menite să calmeze electoratul moderat, îngrijorat de natura radicală a planului. Acum, odată cu pregătirile pentru al doilea mandat prezidențial, acțiunile președintelui ales sugerează o schimbare semnificativă de direcție. A început să recruteze persoane-cheie care au contribuit la elaborarea proiectului 2025, aducându-le în funcții strategice din administrația sa. Această mișcare indică intenția sa de a folosi documentul ca bază pentru remodelarea guvernului federal și implementarea unor politici mai radicale.
Ce cuprinde documentul?
Proiectul 2025 este un plan conservator elaborat de Heritage Foundation, care vizează consolidarea puterii executive, înlocuirea multor funcționari publici de carieră cu loialiști politici și reducerea semnificativă a atribuțiilor unor agenții federale, luarea de decizii bugetare fără aprobarea Congresului, restructurarea agențiilor federale pentru a elimina initiative legate de schimbările climatice și egalitatea de gen, precum și implementarea unor politici dure de imigrație, cum ar fi deportările în masă și crearea de centre de detenție.
De asemenea, se intenționează eliminarea așa-numitelor politici „woke” din instituțiile federale, promovând în schimb valori conservatoare. Termenul „woke” are o semnificație variabilă, în funcție de cine îl folosește și în ce context. În prezent, este adesea utilizat de conservatori pentru a descrie valorile stângii, de obicei cu o conotație negativă, pentru a critica inițiativele sau politicile asociate cu acestea.
Totuși, la origine termenul are o conotație diferită. El a fost introdus de comunitățile afro-americane și utilizat în mișcările pentru justiție rasială în prima jumătate a secolului al XX-lea, referindu-se la o stare de vigilență și conștientizare în fața nedreptăților sociale și rasiale.
Cine îl promovează?
Unul dintre personajele centrale ale Proiectului 2025 este Russell Vought, fost director al Biroului pentru Management si Buget (OMB) în primul mandat al lui Trump. Vought a fost numit din nou în această funcție, iar viziunea sa asupra rolului OMB este mult mai amplă decât gestionarea bugetului federal. El consideră că șeful biroului ar trebui să fie „o extensie a voinței președintelui” și să acționeze agresiv pentru a reduce birocrația și a realinia instituțiile federale cu prioritățile executive. Printre obiectivele sale se numără reducerea finanțării unor programe sociale.
În domeniul imigrației, Trump l-a numit pe Tom Homan în funcția de „țar al granițelor”. Homan va supraveghea implementarea unor măsuri dure, inclusiv deportări în masă. De asemenea, Brendan Carr, desemnat să conducă Comisia Federală pentru Comunicații, va avea ca prioritate reglementarea companiilor din domeniul tehnologiei, eliminând protecții juridice pentru platformele de socializare și impunând mai multă transparență.
Aceste numiri și măsuri propuse indică o direcție clară: Donald Trump intenționează să-și folosească al doilea mandat pentru a-și extinde autoritatea și a restructura guvernul federal. Rolul OMB va fi crucial în această strategie, oferind președintelui o pârghie puternică pentru a-și impune agenda, inclusiv în fața Congresului.
Criticii avertizează că acest plan riscă să erodeze normele democratice și independența instituțiilor federale. Susținătorii, pe de altă parte, consideră că aceste schimbări sunt necesare pentru a combate ceea ce ei percep ca fiind o birocrație excesivă și o influență de extremă stângă nejustificată în guvern.
